Premierul ungar a făcut în mod deliberat o declarație pro-rusă când a numit invazia Ucrainei drept o operațiune militară – conform sondajului Publicus, populația ungară consideră că aceasta este explicația cea mai probabilă.
91% dintre intervievați au auzit despre întâlnirea premierului Viktor Obán cu președintele rus, Vladimir Putin, la Beijing, potrivit unui sondaj realizat recent de Institutul Publicus. Sunt semnificativ mai mulți cei cărora nu le place acest lucru decât cei cărora nu văd nimic rău în faptul că, în timp ce liderii europeni se feresc de președintele rus care a atacat Ucraina, premierul ungar negociază cu acesta. 52% dintre respondenți au considerat întâlnirea cu Putin inacceptabilă sau „mai degrabă” inacceptabilă, în timp ce 35% aparțin celeilalte tabere, care consideră că este acceptabilă. Modul în care cineva gândește despre această întâlnire este în mare măsură determinat de preferințele politice. 13% dintre intervievați nu au răspuns. (Sondajul efectuat la solicitarea ziarului „Népszava” este reprezentativ pentru populația adultă ungară după vârstă, sex și educație.)
Două războaie, două judecăți
Se știe că un alt conflict grav, un război, a izbucnit între Israel și Hamasul palestinian din Fâșia Gaza. Potrivit a 54% din populația ungară, mai degrabă războiul ruso-ucrainean, care are loc în imediata vecinătate a Ungariei, are un impact mai mare asupra prezentului și viitorului apropiat al țării, în timp ce 10% dintre respondenți consideră că un efect mai mare are conflictul israelo-palestinian, iar 21% susțin că ambele războaie au un impact negativ asupra Ungariei. În schimb foarte puțini au răspuns (2%) că niciunul dintre aceste conflicte nu are vreun efect semnificativ asupra Ungariei.
Institutul Publicus a vrut să afle în interesul cui a avut loc această întâlnire. Potrivit a 32% dintre respondenți, întâlnirea cu Putin a avut loc din interesul lui Viktor Orbán, deoarece este importantă întreținerea unei relații bune cu Rusia din cauza livrărilor de gaze naturale și petrol.
Puțin mai mulți (33%) au considerat că întâlnirea a avut loc în interesul ambelor părți și doar 19% au susținut că a avut loc în interesul lui Putin, deoarece datorită calității Guvernului ungar de membru al sistemelor de alianță occidentală, agresorul în războiul din Ucraina, Rusia, este glorificat, iar actele sale sunt considerate ca fiind legitime. În acest grup de respondenți, chiar și cu lupa cu greu se găsesc susținători ai partidelor de guvernământ (1%).
În timpul discuțiilor cu Putin, Orbán a numit invadarea Ucrainei – folosind tertipul propagandei ruse – drept o operațiune militară și nu război. Potrivit majorității relative, 36% dintre respondenți, premierul ungar a vrut în mod deliberat să facă o declarație pro-rusă, în timp ce 23% au considerat că Orbán a vrut doar să fie diplomat. 15% dintre intervievați au fost de acord cu abordarea conform căreia Orbán „era conștient de greutatea declarației sale, dar nu putea face nimic altceva”. Alții au ajuns la concluzia că folosirea cuvintelor nu are nicio semnificație: este adevărat că procentul acestora este doar de 9%.
Posibilitatea că Viktor Orbán să se fi exprimat astfel din întâmplare a fost considerată probabilă de un număr neglijabil de respondenți (1%). Faptul că procentul celor care nu au răspuns a fost de 17 % indică o confuzie. În schimb, 42% intervievați au răspuns la întrebarea cine ar fi putut iniția „negocierile bilaterale”. Cei care și-au formulat o opinie au susținut în cea mai mare parte că Ungaria a fost inițiatorul (39%), iar 19% au indicat Rusia.
FIDESZ – împreună cu turcii – amână de aproape un an și jumătate ratificarea parlamentară a aderării Suediei la NATO. Potrivit a 17% dintre participanții la sondaj, astfel Guvernul ungar vrea să fie pe placul lui Putin (Rusia). Versiunea conform căreia prin această amânare FIDESZ îndeplinește cererea lui Erdogan (Turcia) este considerată probabilă de doar 3%. Majoritatea (35%) sunt înclinați să creadă că Orbán vrea să-i mulțumească pe ambii lideri. Această explicație a devenit dominantă mai ales în rândul opoziției.
În schimb, exact un sfert dintre cei chestionați (25%) consideră că „Guvernul decide în această problemă în mod independent”, în special simpatizanții FIDESZ gândesc astfel. Procentul celor care nu au răspuns a fost și de această dată mare (21%).
După Putin, Erdogan și summitul Statelor Turcice
Programul diplomatic al lui Viktor Orbán s-a dezvoltat destul de ciudat în ultimele trei săptămâni. La mijlocul lunii octombrie, premierul a purtat discuții cu președintele rus Vladimir Putin, la Beijing, unde s-a întâlnit și cu președintele chinez Xi Jinping. Întâlnirile sale amicale au continuat săptămâna trecută în Kazahstan, unde a participat la un summit al Consiliului Turcic.
Aici a avut o întrevedere cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. În Kazahstan, Viktor Orbán s-a întâlnit și cu președintele azer, Ilham Aliev, întâlnire care a avut loc la puțin timp după luptele în care și-au pierdut viața mai ales armenii și după ce Azerbaidjan a ocupat regiunea Nagorno-Karabah, locuită de armeni creștini. Orbán l-a felicitat pe președinte pentru acțiunile sale întreprinse în vederea stabilizării regiunii și i-a urat mult succes la reconstruirea Nagorno-Karabah.
