HoReCa este paralizată. Economiștii preconizează un val uriaș de falimente

ECONOMIC

A trecut mai bine de un an de la izbucnirea pandemiei provocate de coronavirus, iar România a rămas campioana măsurilor ilogice luate de guvernanţi. Pe fondul unei crize sanitare deja cunoscute şi discutate la nivel european, Executivul a înţeles că trebuie să facă un singur lucru pentru a diminua răspândirea virusului: să blocheze prin măsuri austere viitorul unei ţări întregi.

Deputata PSD Natalia Elena Intotero, fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, este de părere că guvernanții dau dovadă de o nepăsare făţişă pentru o industrie care se prăbuşeşte. HoReCaeste paralizată.

“Coaliţia de dreapta pentru guvernare, formată din PNL, USR-PLUS şi UDMR, a tăiat şi a spânzurat nu doar în domeniul sănătăţii, agriculturii, educaţiei, ci şi în industria ospitalităţii. De luni de zile, HoReCa este îngheţată în datorii. Stă pe loc şi îşi face calculele pentru supravieţuire. O industrie crucială pentru tineri şi nu numai, care a fost batjocorită şi discriminată.

S-a auzit până acum de vreun plan de ieşire din criză a acestei industrii? De vreo analiză economică naţională care să arate impactul real al pandemiei asupra acestui sector? Din păcate, nu.

Aşa cum se regăseşte şi în textul interpelărilor formulate de mine către ministrul Economiei – de ce guvernanţii nu vorbesc astăzi de implementarea unei strategii naţionale de resuscitare a acestui domeniu, aflat într-o buclă a neputinţei? Pentru că, în ţara „lor”, nimic nu merge. Totul este compromis, binele poporului este greu de preconizat, iar soluţia pare să fie mereu aceeași: închiderea ţării.

Aceasta este realitatea în care ei îşi doresc să trăim, în România austerităţii pe care tot ei au creat-o prin această guvernare haotică şi neasumată”, a afirmat fostul secretar de stat Natalia Intotero.

Activitatea HoReCa pe timpul pandemiei

Activitatea HoReCa pe timpul pandemiei a însemnat: concedieri forţate, executări silite a operatorilor din sistemul hotelier şi al restaurantelor pentru neplata taxelor şi impozitelor, amânarea plăţii salariilor, eliminarea voucherelor de vacanţă, rezilierea contractelor între firme româneşti, sau chiar faliment, subliniază Natalia Intotero.

“Pe scurt, deciziile Guvernului vor contribui la închiderea pensiunilor şi hotelurilor la nivel naţional, precum şi la încurajarea migraţiei capitalului financiar în străinătate. Asta nu o zic eu, ci chiar reprezentanţii firmelor din domeniu, care se văd nevoiţi să abandoneze”, a afirmat deputata PSD.

Ceasul coaliției se apropie de final

Dacă nu au un plan de ieşire din această situaţie, guvernanţii ar trebui să ia aminte și la măsurile propuse de alți parlamentari.

“Este inadmisibil ca după un an să nu existe un plan de ieşire din criză, niciun stimulent financiar guvernamental care să susţină reorganizarea activităţii hotelurilor, pensiunilor sau o schemă de maximizare a tehnologiei în sectorul turistic.

Mai mult decât atât, nu s-a menţionat nicio secundă despre o eventuală scutire de impozit pe clădiri şi terenuri, respectiv de acordarea unui stimul de reinserţie pe perioada restricţiilor, şi putem continua. Acestea sunt doar parte dintre propunerile PSD pentru încurajarea industriei în aceste vremuri grele. La momentul actual, proprietarii HoReCa nu ştiu dacă soluţia este să îşi închidă afacerile şi să plece din ţară, sau să aştepte ca liderii coaliţiei să privească spre ei.

După cum am văzut, de câteva zile, românii au început să îşi exprime nemulţumirea ieşind la proteste în toată ţara. Cu fiecare zi ce trece, de la cei mai tineri până la cei mai în vârstă sunt tot mai revoltaţi din cauza deciziilor aberante pe care cei de la guvernare le iau şi pe care ei trebuie să le respecte. Ceasul coaliţiei se apropie de final”, a conchis fostul secretar de stat.

Motivele migrației capitalului financiar în străinătate

Acțiunile Guvernului dau naștere unei crize foarte mari în cazul unui sector care s-a construit foarte greu, potrivit analistului economic Adrian Câciu. Sectorul turistic din România a fost lăsat de izbeliște în perioada 1990-2000, înregistrând pierderi foarte mari. Treptat, capitalul românesc a început să fie valorizat în sensul în care au fost construite pensiuni, restaurante, etc, subliniază economistul.

“Industria de divertisment, alături de HoReCa, înseamnă cam 3% din PIB și sunt lăsate de izbeliște. Este foarte posibilă închiderea multor companii, pe de o parte. Pe de altă parte, este foarte posibilă cumpărarea lor de către fonduri de investiții sau de către acționari străini, care vor lua totul de-a gata din ceea ce au construit antreprenorii români și le vor închide pentru a lăsa concurența celorlalte țări să se exprime. Sau le vor cumpăra cu capital străin.

De asemenea, trebuie menționat că migrația capitalului străin din România este o tendință care nu ține numai de sectorul HoReCa și de industriile de divertisment, ci ține de o tendință regională, pentru că în țările cu o economie emergentă, cum este și România, există vulnerabilități majore din perspectiva structurii economice și mai ales a șocului acestei crize cu care ne confruntăm. Capitalurile se retrag pentru că ele trebuie să finanțeze economii dezvoltate, cum sunt cele ale Germaniei, Franței, Olandei.

Pe de altă parte, să nu uităm că într-un orizont foarte apropiat de timp, Comisia Europeană urmează să se împrumute cu cel puțin 800 de miliarde de euro de pe piața financiară europeană pentru a finanța Mecanismul de Redresare europeană. Or, este normal ca cei care dețin capitaluri să le retragă pentru a le pune la dispoziția Comisiei. Fenomenul acesta al retragerii de capitaluri a fost previzibil, se cunoștea de cel puțin un an, Guvernul are cunoștință de acest lucru. Noi, analiștii (economici – n.r.) am mai avertizat asupra acestui aspect, chiar Banca Națională în rapoartele sale menționează acest risc de retragere de capitaluri.

Rezultatele investițiilor directe sunt în reducție masivă – cu 70% mai mici decât anul trecut, în contextul în care anul trecut au fost cu 60% mai mici decât în 2019. Deci fenomenul nu este nou, era prognozat, însă nu au existat niciun fel de măsuri de politici active de contracarare a retragerii capitalurilor din România”, a explicat economistul Adrian Câciu.

Românii resimt doar panta descendentă a promisiunilor lui Cîțu

În ultimele trei zile, vocea românilor nemulţumiţi de modul în care Guvernul a gestionat anul pandemic 2020 şi începutul anului 2021 s-a auzit şi din stradă, după ce, pe 6 decembrie 2020, s-a auzit clar la vot, este de părere deputatul AUR Dumitru Viorel Focşa. Românii protestează nu numai din cauza anumitor măsuri de combatere a răspândirii virusului Sars-Cov-2, măsuri care sfidează orice logică elementară, ci, mai ales, din cauza sărăciei.

Chiar dacă prim-ministrul Florin Cîţu ne vorbeşte despre revenirea economiei în V, în buzunarele românilor se resimte doar panta descendentă din acest V.

“Nu se mai poate doar cu restricţii, fără măsuri compensatorii. Nu se mai poate ca, la un an de la confirmarea primului caz de infectare cu coronavirus pe teritoriul României, să fie, din nou, criză de paturi la ATI. Nu se mai poate ca tocmai cei care fac legile şi susţin măsurile restrictive să fie primii care le încalcă şi să nu păţească absolut nimic. Nu se mai poate ca reprezentanţi ai coaliţiei de guvernare, în frunte cu prim-ministrul României, să îi jignească pe români. Nu se mai poate ca „băieţii deştepţi” din sănătate să facă milioane de euro, iar românii să nu aibă ce mânca. Nu se mai poate ca un singur om să poată decide ilegal carantinarea a sute de mii de români şi să nu fie tras la răspundere”, a declarat deputatul AUR Dumitru Focșa.

Confruntaţi cu lipsa de perspectivă a unui viitor sigur pe termen scurt, mediu şi lung, puşi să aleagă în repetate rânduri între medicamente şi pâine, victime ale unei guvernări care preferă lacătul şi pumnul în gură în locul raţiunii şi comunicării, deputatul AUR subliniază că românii iau poziție și afirmă răspicat că aşa nu se mai poate.

“Pur şi simplu, nu se mai poate! Preşedintele şi Guvernul României au obligaţia de a se întoarce cu faţa la români, de a guverna pentru ţară şi nu pentru grupurile lor de interese care deja căpuşează ţara. Dacă nu revin printre români, ar trebui să plece acasă!”, a conchis Dumitru Focșa.

Economia României nu se poate finanța pe împrumut

Industria HoReCa nu se bucură de sprijinul statului fiindcă Guvernul nu a înțeles că o economie precum cea a României nu se poate finanța pe împrumut. Adrian Câciu explică concret motivul.

“De exemplu, îndatorarea companiilor era la 70% la finalul anului 2019 și dacă nu dai compensații directe, cum ar fi granturile (toate țările europene au dat granturi foarte multe în economie), și îndemni comercianții, antreprenorii și piața economică la împrumut, nu faci decât să supraîndatorezi aceste companii. Să nu uităm că firmele nu iau doar credite bancare, ci au și credit furnizor între ele, creditul comercial, care e undeva la 100 de miliarde de euro în momentul acesta.

Fenomenul care s-a petrecut a dus la o supraîndatorare a companiilor, iar aici includem și HoReCa, dar mai ales sectorul bunurilor și serviciilor de larg consum, adică cele adresate consumului final, populației. Supraîndatorarea aceasta a atins un nivel de 85% la finalul anului 2020.

Acest trend se menține și companiile încep să gâfâie, să se sufoce – nu mai pot să furnizeze valoarea adăugată care să acopere datoria. Prin urmare totul este compromis”, a declarat analistul economic.

Statul român este obligat să compenseze pierderile financiare

Din vara anului trecut antreprenorii aşteaptă granturile promise de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri. Mulţi dintre proprietarii HoReCa au luat credite la bănci în speranţa primirii la un moment dat a acestor ajutoare de la stat, care s-au dovedit a fi o enigmă şi care i-a îngropat şi mai mult în datorii, potrivit fostului secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Natalia Intotero.

“Această situaţie neclară face ca 40 – 50% din mediul de afaceri să fie schilodit. Guvernul ar trebui să compenseze cât de repede, prin investiţii mature, diferenţa cifrei de afaceri pe care a generat-o din necunoaștere şi inacţiune. Amânarea la nesfârşit a plăţii impozitelor specifice nu poate fi singura soluţie! Este nevoie de mai mult”, a subliniat deputata PSD.

Economistul Adrian Câciu susține că Executivul este obligat să compenseze aceste pierderi – “dacă ține la această țară și la această economie”.

“Nu a compensat nici un leu până la momentul acesta. Acele credite pe care le-au luat companiile pentru că nu au beneficiat de granturile de la Guvern se vor pierde. Creditele luate vor deveni neperformante sau băncile vor rezilia contractele de creditare – de ce? Pentru că dacă nu au venit granturile, cifra de afaceri sau solvabilitatea companiilor scade și nu se mai încadrează în condițiile pentru care au luat creditul.

Aceste aspecte sunt legate între ele, motiv pentru care era necesar ca granturile să vină la timp. Altfel, cade compania, iar banca nu te mai finanțează, chiar dacă ai contract de credit. Te duci cu rezultatele anului 2020, care sunt în scădere, prezinți și rezultatele de pe primul semestru al anului 2021, iar banca va constata că riscurile sunt foarte mari și îți va rezilia contractul de credit”, a explicat analistul economic Adrian Câciu.

La Ministerul Economiei, lucrurile sunt blocate, subliniază economistul. Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, semnează câte două, trei contracte săptămânal în contextul în care 20.000 de companii așteaptă finanțare pe Măsura 1 și Măsura 2. Granturile, însă, nu sunt suficiente.

“Granturile acestea au fost gândite pentru a compensa pierderea din primăvara anului 2020. Or, guvernanții și cei care analizează piața trebuie să știe, dacă nu știu încă, faptul că noi am mai avut restricții și în toamna anului 2020, adică se adaugă alte pierderi. Acum avem iarăși restricții, deci pierderile sunt mult mai mari. Granturile ar trebui să fie suplimentate, ar trebui să fie de trei ori mai mari. Cel mai groaznic lucru este, însă, că granturile nu se mai dau”, a declarat Adrian Câciu.

Pe de altă parte, economistul Petrișor Peiu susține că Guvernul nu are resurse financiare pentru a sprijini sectorul HoReCa, iar “în acest context ar fi trebuit să facă tot ce poate pentru a le ține în viață. De altfel, dacă le lăsau deschise, ar fi fost mai sub control această pandemie, pentru că (oricum – n.r.) toate mesele se mută în locuințele unora.”

Se va răscula HoReCa?

Economistul Petrișor Peiu preconizează multe falimente ale companiilor din industria HoReCA în partea a doua a anului curent sau în anul viitor.

“Multe dintre companii vor avea probleme mari. Nu cred, la momentul actual, că vor avea vreo șansă. Cine nu avea o rezervă care să-i permită să supraviețuiască, iar asta nu se prea întâmplă decât la companiile mari, nu văd ce (viitor poate să aibă – n.r.).

Nu există niciun stimulent financiar care să susțină industria. Companiile mici, fără rezerve, nu vor rezista. Vor fi foarte multe falimente – ori în partea a doua a anului 2021, ori la anul viitor”, a spus economistul Petrișor Peiu.

Analistul Adrian Câciu reproșează industriei HoReCa faptul că este prea tăcută. “Nu poți să te lași păcălit, ca om de business, să te duci în octombrie și să te manipuleze Guvernul că îți va acorda acest sprijin, când tu știi că nu ți l-a oferit până atunci.

Ei au tăcut, acum se trezesc că nu mai sunt plătiți. Bun, și ce fac? De ce nu se răscoală? De ce nu protestează? Nu văd aceste lucruri. Vorbim despre un subiect de business, nu discutăm despre ce vedem acum în stradă, dar totuși HoReCa trebuie să iasă din amorțeala asta în care așteaptă să se întâmple ceva. O să piardă tot business-ul. Vor pieri, de fapt. Să nu uităm că aceste business-uri s-au creat greu. Implicațiile sunt majore, vorbim despre 400.000 de angajați.

Orizontala industriei este afectată, în afară de input-ul de bunuri și servicii, care sunt pe orizontală în sensul în care există ferme agricole care asigură alimente, companii care asigură băuturile. Avem și output-ul care se referă la noi, la consumatori.

Orice analiza de psihologie socială spune că oamenii au nevoie de relaxare după orele de muncă, dispare și acest “debușeu”. O să avem o societate depresivă peste un orizont de șase luni de zile fiindcă nu mai ai unde să te relaxezi. Nu poți să stai numai în casă, nu poți să stai numai la televizor”, a conchis economistul Adrian Câciu.

sinteza.org

Lasă un răspuns