Datoria publică a Statelor Unite, care a depășit 40 de trilioane de dolari, începe să se răsfrângă asupra Europei, unde costurile de împrumut au urcat puternic, alimentând presiunile asupra bugetelor naționale.
Datoria publică a Statelor Unite, care a depășit pragul de 40 de trilioane de dolari, începe să aibă consecințe dincolo de granițele Americii. Costurile de finanțare ale guvernelor din întreaga lume au urcat în ultimele zile la niveluri nemaiîntâlnite de ani buni, pe fondul temerilor că războaiele, îmbătrânirea populației și efectele greu de anticipat ale progresului tehnologic pun o presiune tot mai mare asupra finanțelor americane, relatează Politico.
Efectele sunt resimțite inclusiv pe piețele europene. Guvernele de pe continent sunt nevoite să concureze cu Statele Unite pentru capitalul disponibil la nivel global, iar această competiție a devenit mai dură în 2026. În paralel, marile companii americane din sectorul tehnologic au atras sute de miliarde de dolari prin împrumuturi, în încercarea de a investi rapid în oportunitățile generate de dezvoltarea inteligenței artificiale.
Randamentele obligațiunilor germane pe 10 ani, considerate un reper pentru piețele europene, au ajuns la începutul acestei săptămâni la cel mai ridicat nivel din 2011. Creșterea a venit în contextul îngrijorărilor legate de inflație și de deteriorarea situației fiscale a SUA. În același timp, randamentul titlurilor americane de Trezorerie cu scadență la 30 de ani, adică suma pe care investitorii o solicită pentru a finanța guvernul american pe termen lung, a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii 19 ani. Situația a fost amplificată de confirmarea faptului că datoria guvernului federal american a trecut de 40 de trilioane de dolari.
Guvernele europene, prinse între datorii și cheltuieli pentru apărare
În aceste condiții, mai multe state europene s-ar putea vedea obligate să ia măsuri nepopulare pentru echilibrarea bugetelor. Creșterea taxelor sau reducerea cheltuielilor ar putea reveni în centrul dezbaterilor atunci când guvernele se vor întoarce din vacanța de vară și vor începe pregătirea bugetelor pentru 2027.
Problema este cu atât mai complicată cu cât statele europene încearcă simultan să aloce mai mulți bani pentru apărare. În Franța, Spania și Italia, presiunile asupra finanțelor publice ar putea avea inclusiv consecințe electorale, într-un an în care mai multe scrutine naționale sunt deja privite ca fiind dificile.
Marine Le Pen, lidera extremei drepte din Franța, a folosit deja miercuri creșterea randamentelor obligațiunilor pentru a-și contura unul dintre mesajele cu care este așteptat să meargă în campania prezidențială din primăvara viitoare. Ea a descris evoluția costurilor de împrumut sau finanțare drept „o reglare de conturi implacabilă pentru 10 ani de macronism”.
„Este timpul să curățăm grajdurile lui Augias în care s-au transformat finanțele publice!”, a declarat Le Pen pe rețelele sociale.
Lidera partidului nu a explicat însă concret prin ce măsuri ar intenționa să redreseze situația. Bruno Le Maire, fostul ministru francez de Finanțe timp de șapte ani, a răspuns că formațiunea lui Le Pen a contribuit în mod repetat la blocarea eforturilor administrațiilor lui Emmanuel Macron de a reduce deficitul. El a indicat în special situația din 2025, când guvernul a fost nevoit să renunțe la reforma pensiilor propusă.
Franța, tot mai expusă la refinanțarea datoriei
Anii în care Franța nu a reușit să-și corecteze suficient situația bugetară au afectat încrederea investitorilor. În prezent, aceștia cer un randament mai mare pentru obligațiunile franceze decât pentru titluri italiene cu caracteristici similare, ceea ce evidențiază deteriorarea percepției asupra finanțelor Parisului.
Franța este, astfel, una dintre țările europene cele mai expuse unui fenomen cunoscut drept risc de refinanțare. Pe măsură ce obligațiunile ajung la scadență, guvernele trebuie să se împrumute din nou pentru a-și achita datoriile, iar costurile pot crește semnificativ dacă investitorii solicită dobânzi mai mari.
În ultimii 20 de ani, cele mai multe state europene și-au mărit considerabil datoriile. Pandemia de COVID-19 și criza financiară din 2008 au accentuat această tendință, peste o problemă structurală deja existentă: majorarea continuă a cheltuielilor pentru pensii și sănătate.
Datoria sectorului public din zona euro, raportată la PIB, a crescut de la aproximativ 66% în 2007 la puțin sub 88% anul trecut. Iar perspectivele pe termen scurt nu sunt încurajatoare. Comisia Europeană estimează că nivelul datoriei va continua să urce în condițiile în care deficitele bugetare sunt din nou împinse în sus de cheltuielile asociate războaielor din Iran și Ucraina.
Franța se confruntă cu o presiune deosebită din partea costurilor cu dobânzile. Potrivit Institutului Național de Statistică și Studii Economice (INSEE), cheltuielile statului francez pentru plata dobânzilor la datorie ar urma să crească de peste patru ori în intervalul 2020-2030: de la 30 de miliarde de euro la aproximativ 124 de miliarde de euro.
Sunt fonduri care, în lipsa acestei poveri, ar putea fi direcționate către construcția de spitale, tranziția energetică, consolidarea capacității de apărare sau chiar reducerea taxelor.
Creșterea costurilor de finanțare pune presiune pe Europa
Franța nu este însă singura economie europeană care intră într-o perioadă complicată. Italia, condusă de Giorgia Meloni, și Spania lui Pedro Sanchez vor avea parte de alegeri anul viitor. La urne vor merge și alegătorii din Finlanda, Grecia, Estonia și Slovacia, în timp ce Polonia va organiza la rândul său alegeri, deși nu face parte din zona euro.
Atât Meloni, cât și Sanchez beneficiază însă de anumite elemente care reduc, cel puțin temporar, presiunea.
În cazul Italiei, povara serviciului datoriei nu este la fel de severă, întrucât noile obligațiuni emise de stat nu au devenit semnificativ mai costisitoare decât cele emise în urmă cu zece ani. În acea perioadă, Italia se afla încă sub presiunea reputației negative lăsate de criza datoriilor suverane.
Spania se află într-o situație diferită. Guvernul lui Pedro Sanchez nu a reușit să adopte un buget începând din 2022, însă creșterea populației, alimentată de politica mai relaxată în materie de imigrație, a susținut economia. O populație mai numeroasă înseamnă, pe termen lung, și o bază mai largă de contribuabili care pot susține povara datoriei. Comisia Europeană estimează că datoria Spaniei va coborî din nou sub 100% din PIB în acest an.
Europa nu este încă în pragul unei noi crize a datoriilor
În pofida tuturor acestor probleme, evaluarea dominantă în rândul economiștilor este că Europa nu se află, în acest moment, în pragul unei noi crize a datoriilor.
Deficitul bugetar cumulat al statelor din zona euro este aproximativ la jumătate față de cel al Statelor Unite. În plus, Uniunea Europeană și Banca Centrală Europeană au intervenit după criza datoriilor suverane din 2010 pentru a elimina o serie dintre vulnerabilitățile instituționale și de reglementare care au contribuit la amplificarea acelei perioade de instabilitate.
Un alt factor pozitiv îl reprezintă reformele adoptate recent de guvernul german. Acesta ar putea contribui la stimularea economiei Germaniei și, prin efectele sale asupra celei mai mari economii europene, asupra întregii Uniuni Europene, consideră Holger Schmieding, economist-șef al Berenberg Bank.
Cu toate acestea, îngrijorările investitorilor cresc, iar Franța reprezintă unul dintre principalele motive de preocupare.
„Există o zonă de pericol potențial mare, în care criza poate apărea sau nu, în funcție de capriciile investitorilor”, a declarat săptămâna trecută Olivier Blanchard, fost economist-șef al Fondului Monetar Internațional.
În opinia sa, nivelul actual al datoriei și al deficitului arată că Franța a intrat deja în această „zonă de pericol”.
