În prima zi a noii sesiuni parlamentare, mai mulți deputați AUR au depus un proiect de lege care prevede ca elevii și profesorii din toate unitățile de învățământ preuniversitar din România să intoneze imnul național și să rostească rugăciunea „Tatăl nostru” la începutul orelor de curs.
Inițiativa a fost înregistrată la Camera Deputaților pe 1 septembrie 2025, sub numărul Pl-x 236/2025, și este coordonată de Cristina-Emanuela Dascălu, deputată AUR, alături de alți 33 de parlamentari ai formațiunii.
Ce prevede proiectul legislativ depus de AUR
Potrivit documentului, directorii școlilor de stat și particulare ar putea decide ca programul zilnic de activități educative să înceapă cu două momente solemne:
- Intonarea Imnului Național al României – „Deșteaptă-te, române!”
- Rostirea rugăciunii „Tatăl nostru”
Inițiatorii susțin că măsura ar contribui la formarea unei identități naționale și spirituale solide în rândul elevilor.
„Într-o societate în care identitatea națională, cultura și credința sunt tot mai des marginalizate în numele unui relativism valoric globalizant, se impune cu necesitate reintroducerea unor practici educaționale menite să formeze cetățeni conștienți de rădăcinile lor istorice și spirituale”, se arată în expunerea de motive.
Rugăciunea ar fi opțională, dar există proceduri pentru înlocuirea cadrelor didactice
Proiectul de lege subliniază că participarea la rostirea rugăciunii este opțională pentru toți elevii și profesorii. Totuși, documentul prevede mecanisme clare pentru situațiile în care cadrul didactic care susține prima oră refuză să participe:
„Această flexibilitate procedurală, care include și mecanisme de înlocuire a cadrelor didactice care refuză participarea, asigură echilibrul necesar între obiectivele educaționale naționale și respectarea diversității confesionale și de conștiință din societatea română”, menționează inițiatorii.
Astfel, dacă un profesor nu dorește să rostească rugăciunea, directorul unității de învățământ ar putea delega alt cadru didactic pentru acest moment.
AUR invocă exemple internaționale: Polonia, Grecia și Italia
Parlamentarii AUR susțin că proiectul este inspirat de modele europene unde ritualurile naționale și religioase fac parte din programul zilnic al elevilor. În document sunt menționate Polonia, Grecia și Italia drept exemple de țări în care simbolurile naționale și rugăciunea sunt păstrate în școli.
Potrivit inițiatorilor, măsura ar consolida respectul față de tradiție, ar întări valorile spirituale și ar contribui la formarea unui sentiment de apartenență națională.
Susținătorii proiectului: „Libertatea de conștiință este respectată”
Un element central al argumentației AUR este că măsura nu impune obligativitatea participării.
„Caracterul opțional al participării la rugăciune pentru toate categoriile de participanți – preșcolari, elevi și cadre didactice – demonstrează respectul deplin al propunerii legislative pentru principiul libertății de conștiință și religioase”, se precizează în proiect.
Prin această abordare, inițiatorii încearcă să evite eventualele critici referitoare la încălcarea separației dintre stat și biserică, susținând că participarea este o alegere personală.
Care este procedura parlamentară
Proiectul de lege a fost depus la Camera Deputaților, care este primă cameră sesizată. După parcurgerea etapelor de dezbatere în comisiile de specialitate, acesta va fi trimis la Senat, forul decizional.
Procesul include:
- Avizele comisiilor parlamentare (educație, drepturile omului, culte, cultură etc.)
- Dezbateri în plen
- Adoptarea sau respingerea în Camera Deputaților
- Votul final în Senat
- Promulgarea de către președintele României
Dacă proiectul va fi adoptat în forma actuală, noile reguli s-ar putea aplica începând cu anul școlar următor.
