Exponentul Platformei DA, Alexandr Slusari, se arată nemulțumit că după 15 luni din data adoptării pachetului deofshorizării, propus de ex-deputatul Igor Munteanu la 27 noiembrie 2020, legea așa și nu funcționează.
Printr-o postare pe o rețea de socializare, politicianul a ținut să explice conceptul legii care potrivit lui Slusari este unul foarte simplu și foarte important.
„A fost interzisă participarea companiilor din paradise fiscale sau companiilor, care au între asociați/acționari măcar o persoana din zonele ofshor, în privatizări, concesionări ale bunurilor publice, parteneriatele public-private, achiziții publice în cadrul instituțiilor bugetare și întreprinderilor cu capital public majoritar, precum și să beneficieze de subvenții în agricultură”, a menționat Slusari.
Potrivit acestuia, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, era obligat să elaboreze metodologia de stabilire a jurisdicțiilor care nu implementează standarde internaționale de transparență cu pregătirea listei jurisdicțiilor respective, însă nu s-ar fi făcut nimic în acest sens.
„Nu au fost mișcări nici din partea Băncii Naționale și Ministerului Justiției. Iată de ce pănă în prezent companiile-offshor căștigă licitațiile de sute de milioane, care nu rămân în țara, iar agroholdinguri, controlate din paradisele fiscale de oameni cu dublă identitate, primesc subvențiile din fondul pentru dezvoltare a agriculturii, care și așa este mai mult decăt modest. Grav. Foarte grav!”, a mai scris Alexandr Slusari.
Amintim că, la 27 noiembrie 2020, Parlamentul a votat în lectura a II-a așa-numitul proiect al legii „deoffshorizării”. Acesta avea drept scop prevenirea spălării banilor și asigurarea transparenței fondurilor, precum și implementarea angajamentelor din Acordul de Asociere.
Astfel, au fost stabilite restricții de participare la proceduri de privatizare, parteneriat public-privat, achiziții publice și concesiuni de lucrări și servicii pentru persoanele juridice fondate de subiecți din jurisdicții care nu respectă standarde internaționale de transparență, persoanele juridice în componența cărora figurează, direct sau indirect, persoane înregistrate sau cu reședință în astfel de jurisdicții.
Proiectul de lege prevedea modificări ce vizează definirea noțiunilor de participant la privatizare, ofertant în domeniul parteneriatului public-privat, operator economic, participant la procedurile de achiziție publică, precum și la concesiunile de lucrări și servicii.
Parlamentul modificase atunci următoarele acte legislative:
- Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice;
- Legea cu privire la parteneriatul public-privat;
- Legea privind achizițiile publice;
- Legea cu privire la concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii.
