În perioada 2019–2025, valoarea investițiilor în eficiența energetică a clădirilor a depășit 348 de milioane de euro. Datele se regăsesc în raportul Curții de Conturi privind auditul performanței asupra eficientizării energetice a clădirilor publice. Documentul stipulează că, deși investițiile au contribuit la reducerea consumului de energie, nu există un mecanism unitar care să arate cât de eficiente sunt acestea și ce economii generează pe termen lung.
Potrivit raportului, investițiile au provenit atât din surse bugetare, cât și din granturi și împrumuturi externe. Banii au fost direcționați către renovarea energetică a școlilor, grădinițelor, spitalelor și a altor clădiri publice. Investițiile au inclus reabilitarea termică a clădirilor, izolarea pereților și acoperișurilor, înlocuirea ferestrelor, modernizarea sistemelor de încălzire, precum și instalarea echipamentelor eficiente energetic și a sistemelor de control al consumului de energie.
Auditul Curții de Conturi a urmărit impactul investițiilor asupra consumului de energie, cheltuielilor bugetare, emisiilor de CO₂ și condițiilor de utilizare a clădirilor publice. În cadrul misiunii au fost verificate mai multe autorități și instituții implicate în implementarea programelor de eficiență energetică.
Curtea de Conturi a constatat lipsa unor mecanisme integrate pentru monitorizarea și evaluarea, în mod unitar, a rezultatelor investițiilor. Astfel, nu există suficiente date consolidate pentru a demonstra economiile generate și impactul investițiilor pe termen lung, fapt care limitează capacitatea autorităților de a planifica investițiile viitoare și de a fundamenta alocarea resurselor publice.
În urma auditului, Curtea de Conturi a formulat recomandări privind consolidarea cadrului strategic, stabilirea unor indicatori măsurabili pentru clădirile publice, dezvoltarea unei baze de date privind performanța energetică a acestora și instituirea unui mecanism unic de monitorizare a rezultatelor investițiilor. Recomandările mai vizează dezvoltarea sistemelor informaționale, monitorizarea rezultatelor după finalizarea proiectelor, gestionarea deșeurilor care conțin azbest și monitorizarea consumului de energie.
Constatările și recomandările auditului au fost discutate cu entitățile auditate, iar opiniile acestora au fost luate în considerare la definitivarea raportului. Documentul a fost remis, spre informare, examinare și, după caz, implementare a recomandărilor, Parlamentului, Președintelui Republicii Moldova, Guvernului, Ministerului Finanțelor, Ministerului Energiei și Ministerului Mediului.
Misiunea de audit public extern a fost realizată conform Programelor activității de audit al Curții de Conturi pentru anii 2025 și 2026.
