Ce înseamnă ficatul gras și de ce se îngraşă? Sfatul medicului

LIFE

Are sute de funcţii vitale, printre care ajută organismul să digere hrana, să stocheze energia şi să elimine toxinele. Când ficatul acumulează grăsimi apare steatoza hepatică, o boală care favorizează ciroza şi diabetul de tip 2 dacă nu este diagnosticată şi tratată la timp.

Steatoza hepatică sau boala ficatului gras, cum i se mai spune popular, este o afecţiune în care grăsimea se acumulează în ficat şi poate fi de 2 feluri, în funcţie de posibilele cauze:

1. Ficatul gras alcoolic – apare la cei care abuzează de alcool.

2. Ficatul gras non-alcoolic – este influenţat de mai multe boli sau dezechilibre, printre care diabetul zaharat, toleranţa alterată la glucoză, dislipidemie, infecţii virale cronice, cum este infecţia cu virusul hepatitic B sau C, administrarea unor medicamente, sarcina. Însă şi stilul de viaţă haotic, sedentarismul şi o alimentaţia nesănătoasă, de tip fast-food, poartă o parte din vină. La fel de dăunător este şi tabagismul.„Ficatul gras non-alcoolic sau NAFLD (Non-alcoholic fatty liver disease) apare atunci când organismul creează/utilizează prea multe grăsimi şi nu le poate metaboliza suficient de repede. Grăsimea în exces este depozitată la nivelul celulelor hepatice, cauzând astfel ficatul gras“, explică dr. Silviu Bănăţeanu, medic specialist gastroenterologie.

Simptome nespecifice în primele faze ale bolii

Pentru că în stadiile incipiente ale ficatului gras, semnele sunt nespecifice, bolnavii punându-le pe seama altor probleme de sănătate, de cele mai multe ori, afecţiunea este diagnosticată accidental, în urma unor rezultate anormale la examenele de rutină sau după efectuarea unei investigaţii imagistice cum sunt ecografia abdominală, tomografia computerizată (CT) sau rezonanţa magnetică nucleară (RMN). Pacientul care se prezintă la medic acuză: „stări de slăbiciune, oboseală, durere sau disconfort în hipocondrul drept, surplus ponderal“, spune dr. Silviu Bănăţeanu. Bolnavii se mai pot confrunta şi cu lipsa poftei de mâncare, pierdere în greutate, greaţă. În cazuri mai avansate, cum este ciroza, apare şi mărirea în volum a splinei (splenomegalia), îngălbenirea pielii şi a albului ochilor (icter), mâncărimi şi umflarea picioarelor şi gleznelor.

Schimbarea stilului de viaţă, vitală

Menţinerea greutăţii corporale, a nivelului trigliceridelor, colesterolului şi glicemiei în limite normale, efectuarea în mod regulat a exerciţiilor fizice, respectarea orelor de odihnă şi somn, evitarea stresului, schimbarea regimului alimentar – toate acestea fac parte din tratamentul pacienţilor diagnosticaţi cu boala ficatului gras. Dacă te numeri printre bolnavii cu surplus de kilograme, este necesar consultul specialistului pentru a-ţi recomanda o dietă personalizată, pentru că o pierdere bruscă în greutate poate agrava simptomele bolii. Trebuie să reduci şi medicamentele şi să urmezi o cură cu antioxidanţi (vitamina C sau E), care să ajute ficatul gras să se curăţe de toxine.

Regim alimentar strict

Din dieta pacienţilor cu boala ficatului gras trebuie să se regăsească alimente bogate în fibre, pentru ca organismul să elimine repede grăsimile nesănătoase, cum sunt cerealele integrale, fructele şi leguminoasele, cât şi produse care au în compoziţie acizi graşi esenţiali Omega-3 şi Omega-6, care scad nivelul de colesterol şi numărul trigliceridelor din sânge precum somonul şi macroul. Numeroase cercetări arată că alimentele bogate în acizi graşi mononesaturaţi cum sunt uleiul de măsline, avocadoul şi nucile favorizează pierderea de grăsimi hepatice. Un studiu recent a arătat că antioxidanţii din ceaiul verde, numiţi catechine, contribuie la scăderea grăsimii hepatice şi a inflamaţiei la persoanele cu boala ficatului gras. Din meniu pot să mai facă parte şi lactatele degresate, ouăle de prepeliţă, carnea slabă de pui şi vită. Sunt contraindicate grăsimile animale, prăjelile şi alcoolul.

Sfatul specialistului

Dr. Silviu Bănăţeanu, medic specialist medicină de familie, medic specialist gastroenterologie, Spitalul Clinic Sanador

Ficatul gras non-alcoolic poate evolua în 4 stadii de gravitate, cei mai mulţi pacienţi nedepăşind prima fază evolutivă. Primul stadiu – ficatul gras/steatozic – reprezintă o creştere inofensivă a grăsimii din celulele hepatice, care poate fi diagnosticată uneori întâmplător, prin ecografie abdominală de rutină. Al doilea stadiu – steatohepatita non-alcoolică (NASH) – este o formă mai gravă de ficat gras non-alcoolic, în care ficatul prezintă şi fenomene inflamatoare. Stadiul trei este fibroza, unde inflamaţia persistentă provoacă ţesut cicatricial în jurul ficatului şi vaselor de sânge din apropiere, dar ficatul este în continuare capabil să funcţioneze normal. Stadiul patru –  ciroza –  este cea mai severă etapă, care apare după ani de inflamaţie, în care ficatul se micşorează şi devine cicatriceal. Această leziune este permanentă şi poate duce la insuficienţă hepatică şi/sau neoplasm hepatic. Evoluţia de la fibroză la ciroză hepatică poate dura ani de zile. Este important să se facă modificări ale stilului de viaţă pentru a preveni deteriorarea funcţiei şi a structurii hepatice.

sinteza.org

Lasă un răspuns