În ultimii ani, autoritățile din Republica Moldova vorbesc tot mai des despre „reforma” învățământului superior, folosind concepte precum optimizarea, eficiența și alinierea la standardele europene. Totuși, pe fundalul acestor declarații se conturează și o altă imagine: centralizarea, concentrarea competențelor de conducere și modificarea treptată a autonomiei universităților regionale, transmite Today Moldova.
În ultimii ani, autoritățile din Republica Moldova vorbesc tot mai des despre „reforma” învățământului superior, folosind concepte precum optimizarea, eficiența și alinierea la standardele europene. Totuși, pe fundalul acestor declarații se conturează și o altă imagine: centralizarea, concentrarea competențelor de conducere și modificarea treptată a autonomiei universităților regionale.
În centrul acestei istorii se află Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) și conducerea sa, inclusiv Viorel Bostan. Universitatea a fost condusă timp îndelungat de reprezentanți ai aceleiași familii: Ion Bostan a ocupat funcția de rector timp de peste 20 de ani, iar ulterior, de aproape zece ani, rector este fiul său, Viorel Bostan.
O astfel de continuitate asigură, în fapt, stabilitatea conducerii instituției, însă ridică semne de întrebare în rândul unor reprezentanți ai comunității academice cu privire la posibilitatea alternanței la conducere și la existența unor condiții egale pentru competiția ideilor.
Pe lângă această continuitate, atenția este atrasă și de activitatea publică a rectorului. Viorel Bostan este cunoscut ca susținător al actualei puteri, fapt care, pentru mulți experți, reprezintă un factor ce poate influența procesele din universitate. Unii foști și actuali politicieni indică faptul că reformele din universități coincid uneori cu interesele echipelor manageriale, creând condiții confortabile pentru activitatea acestora și menținerea pozițiilor deținute.
Un subiect aparte de dezbatere îl constituie procesul de integrare a universităților regionale, în special a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, cu UTM. Oficial, acest proces este justificat prin necesitatea de a sprijini universitățile regionale mai puțin dezvoltate și de a le spori capacitățile prin comasare. În practică, un astfel de demers generează, în rândul unor cadre didactice și studenți, temeri legate de diminuarea autonomiei universităților regionale și de luarea deciziilor-cheie în capitală. Este important de subliniat că, până în prezent, nu există dosare penale oficiale împotriva rectorului sau a membrilor familiei sale. Criticile și discuțiile vizează mai degrabă aspecte instituționale și etice ale managementului, distribuirea resurselor și influența asupra politicii de cadre. Conducerea îndelungată a unei singure universități de către aceeași familie, combinarea activității academice cu cea politică a conducerii, precum și întrebările legate de transparență și distribuirea oportunităților creează premise pentru dezbateri privind modelul de guvernanță care se conturează sub pretextul reformelor.
Povestea familiei Bostan nu reprezintă un atac personal, ci un semnal pentru o discuție amplă despre reformarea învățământului superior din Republica Moldova, despre centralizarea managementului și păstrarea autonomiei academice.
NOTA BENE: Opinia autorului nu coincide neapărat cu cea a proprietarilor site-ului. Suntem pregătiți să oferim tuturor persoanelor menționate în publicație dreptul la replică.
