Paralizia în timpul somnului – cauze, efecte, tratament și prevenție

Dacă simți că nu te poți mișca și nu poți vorbi când te trezești din somn sau când aproape ai adormit, înseamnă că experimentezi paralizia în somn. Deși această situație te poate speria, acest tip de paralizie este una inofensivă în cele mai multe cazuri și apare la majoritatea oamenilor de câteva ori de-a lungul vieții. 

Ce presupune paralizia în somn?

Paralizia în timpul somnului este acel sentiment că ești treaz, conștient, și cu toate acestea nu poți să îți miști mâinile și picioarele și nici nu poți vorbi. Această senzație, care apare de obicei între somn și trezire, fie seara, fie dimineața, poate dura de la câteva secunde la câteva minute. Unele persoane pot avea, în plus, o senzație de apăsare, de teamă nedefinită sau de sufocare, iar altele, chiar dacă sunt singure, li se pare că mai este cineva cu ele în cameră.

Dacă paralizia în timpul somnului apare înainte să adormi, se numește hipnagogică, iar dacă apare înainte să te trezești, hipnopompică. În timpul somnului, corpul alternează între somnul REM (caracterizat prin mișcarea rapidă a ochilor) și NREM (non-REM), un ciclu durând aproximativ 90 de minute. De-a lungul perioadei de somn de tip non-REM, care ocupă aproximativ 75% din durata totală a somnului, corpul se relaxează și se reface.

La finalul acestei perioade, începe somnul de tip REM, în timpul căruia apar visele. Mușchii sunt încă relaxați și în poziția „oprit”, deci, în cazul în care începi să te trezești înainte ca acest ciclu să se sfârșească, deși devii treptat conștient, vei constata că nu poți să vorbești și să te miști.

Din ce cauze apare acest tip de paralizie?

Cercetările nu au demonstrat clar ce provoacă paralizia în timpul somnului, dar aceasta a fost asociată cu alte probleme de sănătate precum insomnia, tulburările de somn cauzate de munca în ture de noapte și de zi sau de diferența de fus orar, narcolepsia, stresul post-traumatic, anxietatea, atacurile de panică, utilizarea anumitor medicamente (în special cele pentru tulburarea de deficit de atenție), tulburarea bipolară sau cu un istoric familial de paralizie în timpul somnului. Narcolepsia, în special, apare împreună cu paralizia, deoarece creierul nu poate regla perioadele de somn, persoana poate adormi oricând și oriunde, însă are un somn neliniștit.

Apariția paraliziei în timpul somnului în populația generală este de aproximativ 8% – 28% la studenți și 32% este întâlnită la pacienții cu afecțiuni psihiatrice. Unele studii au arătat că debutul precoce al paraliziei din timpul somnului este un indiciu al unor episoade mai frecvente. Cu toate acestea, un studiu a arătat că debutul este de obicei în adolescență.

În plus, momentele de paralizie în timpul somnului par să crească în timpul liceului pentru ambele sexe. Posibilele explicații pentru apariția acestor paralizi la un adolescent pot fi atribuite conflictelor de identitate cauzate de influența colegilor, rezultând depresia și anxietatea asociate cu faza de dezvoltare.

Cum se tratează paralizia în somn?

Deși este de obicei inofensivă, paralizia în somn poate fi înspăimântătoare pentru persoanele care se confruntă cu așa ceva. Tratarea acestui tip de paralizie implică abordarea cauzelor subiacente, gestionarea factorilor declanșatori și, în unele cazuri, intervenții specifice.

Tratament paralize în somn: îmbunătățirea igienei somnului

Cea mai frecventă recomandare pentru prevenirea paraliziei în somn este adoptarea unei igiene sănătoase a somnului. Aceasta implică menținerea unui program regulat de somn, cu 7-8 ore de odihnă pe noapte. Evitarea cofeinei, alcoolului și nicotinei, în special seara, poate reduce riscul episoadelor. De asemenea, este indicat să creezi un mediu de somn confortabil, cu o saltea adecvată, întuneric și liniște. Dormitul pe o parte, în loc de spate, poate reduce frecvența episoadelor, deoarece poziția culcată pe spate este asociată cu un risc mai mare.

Tratament paralizie în somn: gestionarea stresului și anxietății

Stresul și tulburările de anxietate, inclusiv tulburarea de stres post-traumatic (PTSD), sunt strâns legate de paralizia în somn. Tehnicile de reducere a stresului, cum ar fi meditația, relaxarea musculară progresivă sau yoga, pot ajuta. Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este eficientă în gestionarea anxietății și a gândurilor catastrofale legate de episoadele de paralizie. Această terapie se bazează pe conceptul că gândurile, sentimentele, senzațiile și acțiunile tale fizice sunt interconectate și astfel gândurile și sentimentele negative te pot prinde într-un cerc vicios. 

Terapia cognitiv-temperamentală își propune să ajute pacientul să facă față problemelor copleșitoare într-un mod mai pozitiv, împărțindu-le în părți mai mici. Acestuia i se arată cum să schimbă aceste tipare negative pentru a îmbunătăți modul în care se simte. Spre deosebire de alte terapii prin vorbire, TCT se ocupă de probleme actuale, în loc să se concentreze pe probleme din trecut.

Tratament paralizie în somn: tratarea afecțiunilor asociate

Paralizia în somn poate fi un simptom al altor tulburări, cum ar fi narcolepsia sau apneea obstructivă în somn. Dacă se suspectează narcolepsie, medicul poate recomanda un studiu de somn (polisomnografie) și un test de latență multiplă a somnului (MSLT) pentru diagnostic. Pentru apnee, tratamente precum dispozitivele CPAP pot reduce episoadele. Tulburările psihiatrice, cum ar fi depresia sau anxietatea, pot necesita medicamente (de exemplu, inhibitori selectivi de recaptare a serotoninei – ISRS) sau psihoterapie.

Tratament paralizie în somn: intervenții farmacologice

Nu există un tratament medicamentos specific pentru paralizia în somn izolată, dar în cazuri severe sau asociate cu narcolepsie, medicamente precum ISRS (fluoxetină) sau alprazolam pot fi prescrise pentru a regla ciclurile de somn REM. Studiile au arătat că gamma-hidroxibutiratul (GHB) a redus episoadele la pacienții cu narcolepsie, dar nu există teste ample pentru paralizia izolată. Utilizarea medicamentelor trebuie supravegheată de un specialist, deoarece cercetările sunt limitate.

Tratament paralizie în somn: abordări experimentale și educație

Unele studii au explorat terapii inovatoare, cum ar fi utilizarea unui „Sleep Position Trainer” pentru a preveni dormitul pe spate, reducând astfel episoadele la pacienții cu apnee pozițională. De asemenea, educația despre natura benignă a paraliziei în somn poate reduce frica, ajutând pacienții să gestioneze mai bine episoadele. În timpul unui episod, încercarea de a mișca un deget sau de a respira profund poate întrerupe paralizia.

Cum se poate preveni paralizia în somn?

 Pentru a preveni astfel de momente de paralizie în timpul somnului, există câțiva pași simpli pe care poți să-i practici ca rutină:

Obișnuiește-te să dormi între 6 și 8 ore pe noapte

Aerisește bine camera în fiecare seară, ai grijă să fie întuneric, liniște și să nu ai pe lângă tine electronice. Nu te mai uita la televizor cu o oră înainte de somn și nici nu mai privi în ecranul telefonului sau al laptopului.

E important să-ți faci un program regulat de somn

Mergi la culcare la aceeași oră în fiecare seară și trezește-te la aceeași oră în fiecare dimineață, chiar și în zilele de weekend. 

Introdu mișcarea în viața ta, însă nu face sport cu patru ore înainte de culcare

Alege un tip de sport care să ți se potrivească și pe care să-l poți practica zilnic fără mari impedimente. Dacă mergi la sală, găsește-ți una aproape de casă sau de serviciu, pentru a nu fi tentat să renunți pentru că ți-e greu să ajungi.

Înainte de culcare, evită să mănânci mult și să bei alcool sau cafea

Ia o cină ușoară cu două ore înainte de culcare sau, dacă e vorba de o cină mai consistentă, lasă patru ore între masă și ora de somn. Dacă obișnuiești să bei ziua cafea sau energizante, consumă-le până la cel târziu ora 15:00.

Încearcă să nu dormi pe spate

Deși această poziție este utilă, în general, pentru coloană, dacă ai episoade de paralizie în timpul somnului, e posibil ca dormitul pe spate să le facă mai dese.

Dacă devii extrem de anxios și ajungi să îți fie teamă să te mai duci la culcare seara din cauza paraliziei în timpul somnului sau dacă ajungi la oboseală cronică din cauza lipsei de somn normal, mergi la medic.

Pentru majoritatea oamenilor, paralizia din timpul somnului nu este o problemă serioasă. Este clasificată ca o afecțiune benignă și, de obicei, nu se întâmplă suficient de frecvent pentru a provoca probleme semnificative de sănătate. Cu toate acestea, se estimează că 10% dintre oameni au episoade mai recurente sau deranjante, care fac paralizia din timpul somnului deosebit de tulburătoare.

În consecință, aceștia pot dezvolta gânduri negative despre mers la culcare, reducând timpul alocat somnului sau provocând anxietate în jurul orei de culcare. Privarea de somn poate duce la somnolență excesivă și la numeroase alte consecințe pentru sănătatea generală a unei persoane.
 
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate.