O anchetă făcută de celebrul jurnalist german de investigații Benedikt Strunz a scos la lumină „Marele plan” pus la cale de extremiștii de dreapta din Germania. Propuneri ascunse de măsuri extreme împotriva celor care nu sunt albi, germani sau care nu „îmbrățișează” cultura germană.
Politicienii din partidul german de extremă dreaptă Alternative für Deutschland (AfD), inclusiv cu susținerea liderului său, Alice Weidel, s-au întâlnit cu șeful mișcării extremiste de dreapta – Mișcarea Identitariană – și cu activiști neo-naziști pentru a discuta un „plan de bază” privind deportările în masă în cazul în care partidul ar ajunge la putere, conform informațiilor apărute.
Această întâlnire, dezvăluită pentru prima dată miercuri de către organizația de investigații Correctiv, a avut loc în noiembrie anul trecut la un hotel de la marginea orașului Potsdam. Evenimentul este susceptibil să alimenteze o dezbatere tensionată cu privire la posibilitatea interzicerii AfD din cauza îngrijorărilor tot mai mari cu privire la amenințarea fundamentală pe care o reprezintă la adresa democrației germane.
Având la bază nemulțumirile legate de imigrație, AfD se află pe primul loc în sondaje în toate cele cinci state est-germane, dintre care trei organizează alegeri mai târziu în acest an. În ciuda faptului că Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și partidul liberal pro-business Free Democratic (FDP) au exclus, cel puțin momentan, formarea de coaliții cu AfD, participarea acestuia la întâlnire sugerează o organizație de extremă dreapta orientată către cucerirea unor „teritorii” politice în viitorul apropiat.
Invitațiile, observate de Correctiv și The Guardian, descriu întâlnirea ca o oportunitate de a prezenta „un concept general în sensul unui plan de bază”. La eveniment au participat nu doar doi politicieni AfD la nivel de stat și municipal, ci și un membru activ al Bundestag, Gerrit Huy, precum și Roland Hartwig, fost deputat care a acționat ca ajutor personal pentru Weidel începând din septembrie 2022. O filială a partidului AfD l-a descris pe Hartwig ca având sarcina de a se ocupa de „poziționarea strategică” a partidului.
Reprezentanții AfD s-au întâlnit cu Martin Sellner, însărcinat cu prezentarea „planului de bază” și o figură cheie în „Noua Dreaptă” pan-europeană, căruia în 2019 i-a fost interzis permanent să intre în Marea Britanie din cauza opinilor sale extremiste. Mișcarea Identitariană, a cărei filială austriacă a fost condusă anterior de Sellner, se opune deschis ideii de societăți multiculturale și susține teoria conspirației privind o „mare înlocuire”, care vizează înlocuirea populației albe a Europei cu oameni din Africa și Orientul Mijlociu.
Mișcarea Identitariană se află pe o listă a organizațiilor cu care AfD refuză să colaboreze oficial, pe care o consideră incompatibilă cu apartenența la partid, iar acesta a negat legăturile cu mișcarea în trecut. Cu toate acestea, în ultimii ani, AfD a făcut puțin pentru a se distanța de rețeaua de activiști.
Una dintre ideile-cheie pe care Sellner a încercat să le aducă în mainstream-ul politic este „re-migrația”: returnarea forțată a migranților în țările lor de origine prin deportări în masă. Astfel de deportări ar viza nu doar solicitanții de azil, ci și cetățenii cu pașapoarte germane, pe care Sellner îi consideră, conform afirmațiilor sale recente pentru jurnalul New Right Sezession, ca facând parte din „societăți paralele agresive și în creștere rapidă”.
Conform relatării Correctiv, subiectul exploziv al „re-migrației” a dominat aparent discuțiile dintre politicienii AfD și activiștii de dreapta, cu Sellner prezentând extrădarea forțată a cetățenilor germani „non-asimilați” ca fiind cea mai mare „provocare” în cazul în care AfD ar ajunge la putere.
Potrivit informațiilor furnizate de Correctiv, ideile discutate la întâlnire includ deportarea către o țară nenumită din nordul Africii, care ar oferi spațiu pentru până la 2 milioane de persoane. Se pare că Sellner a sugerat că și cei care militează în favoarea refugiaților în Germania ar putea merge acolo.
Într-o declarație transmisă către The Guardian, Sellner a confirmat că a prezentat ideea de „re-migrație” la întâlnire, dar a susținut că nu era vorba despre un „plan de bază secret” și că comentariile sale au fost scurtate și scoase din context.
Sellner a declarat că, în timpul întâlnirii, a făcut „clar că nu poate fi făcută nicio distincție între diferite tipuri de cetățeni [germani] – că nu trebuie să existe cetățeni de clasă a doua – și că toate măsurile de re-migrație trebuie să fie legale”.
„Re-migrația include nu numai deportări, ci și asistență locală, Leitkultur [‘cultura de ghidare’] și presiunea de asimilare. Cererea face parte dintr-o politică alternativă de migrație și familie, al cărei scop este să controleze imigrația astfel încât să nu depășească limitele de primire ale Germaniei.”
Se spune că Huy, delegatul Bundestag al AfD, a susținut că a dezvoltat propriul ei concept de „re-migrație” și a părut să sugereze că partidul său nu se mai opune planului guvernului de a ridica interdicția privind dubla cetățenie din acest motiv. „Atunci le poți lua cetățenia germană, și tot au una”, se presupune că a spus ea la întâlnire. În prezent, conform legii germane, este ilegal să li se retragă cetățenia oamenilor dacă astfel ar deveni apatrizi.
Într-un apel telefonic cu The Guardian, Huy a confirmat participarea la întâlnire și că discuția despre „re-migrație” a fost pe ordinea de zi. „În 2017, am prezentat șefului partidului din care fac parte planuri pentru un program de re-migrație pentru cetățenii non-germani care nu se pot integra pe piața muncii, care nu au fost preluate de partid”, a spus Huy. „Încă stau în spatele acelor propuneri.”
Huy a afirmat că nu-și amintește dacă planurile pentru eliminarea cetățenilor germani au făcut parte și ele din discuțiile de la întâlnirea de la Potsdam. Comentariile sale despre dubla cetățenie, a spus ea, „au fost evident o glumă”.
Contactați de Correctiv și The Guardian, nici Weidel, nici Hartwig nu au comentat raportul. AfD a confirmat că Hartwig a fost prezent la întâlnire, dar a spus că propunerile raportate nu sunt politica partidului.
„AfD nu-și va schimba poziția în privința politicii de imigrație din cauza unei singure opinii exprimate la o întâlnire non-AfD”, a declarat Reuters.
Transformarea graduală a AfD de la un partid economic liberal și anti-euro în ceea ce mulți consideră a fi o organizație de extremă dreaptă nu este o noutate. În cele trei state estice în care partidul ar putea să triumfe la alegerile din acest an – Saxonia, Saxonia-Anhalt și Turingia – partidul a fost clasificat drept „extremist de dreapta certificat” de către agenția internă de spionaj germană, ceea ce permite supravegherea sa secretă și chiar infiltrarea sa. Cu toate acestea, partidul neagă că ar fi extremist.
Germania postbelică se autodefinește ca o „democrație militantă”, iar Curtea Constituțională poate interzice partidele politice dacă urmăresc obiective anti-constituționale – și se află în poziția de a realiza aceste obiective. În ultimele săptămâni, unii politicieni, cum ar fi co-liderul social-democraților lui Olaf Scholz (SDP), au cerut o dezbatere cu privire la posibilitatea ca Curtea Constituțională să ia în considerare o interdicție pentru AfD.
Alții, inclusiv comisarul federal al SPD pentru est, Carsten Schneider, au declarat că o astfel de acțiune ar putea avea efecte adverse prin radicalizarea suplimentară a susținătorilor AfD, în special dacă Curtea Constituțională ar respinge o interdicție.
În practică, standardul pentru interzicerea completă a partidelor este destul de ridicat. În 2017, Curtea Constituțională a Germaniei a decis că, chiar dacă NPD de extremă dreapta semăna cu partidul nazist al lui Adolf Hitler, nu ar trebui interzis pentru că nu reprezenta o amenințare suficientă la adresa democrației.
