Criticile la adresa partidului de guvernare, după alegerile locale de duminica trecută, se țin lanț. Și asta deoarece PAS a prezentat rezultatele scrutinului din 5 noiembrie într-o lumină roză, diferită de realitate.
„Rezultatele alegerilor locale creează o perspectivă nu tocmai roză pentru viitorul integrării europene. Parcursul Republicii Moldova poate fi blocat în următorii ani în cazul unei revanșe a stângii pro ruse. PAS se lamentează cu aparența unei victorii, care nu garantează nimic nici acestui partid, dar nici Republicii Moldova. Tot mai multe voci vorbesc despre faptul că PAS va fi exclus, în cele mai multe cazuri, din viitoarele alianțe din consiliile raionale, iar aceasta din cauza aroganței și atacului permanent asupra partidelor de dreapta”, susține analistul politic Ion Terguță.
Acesta susține că recent, un nume important din PAS i-ar fi spus că cel mai important este cine controlează Ministerul Finanțelor.
Ion Terguță: „Un nume important din PAS mi-o taie răspicat și îmi zice că „în această situație este important cine controlează Ministerul Finanțelor”. Iar aceasta denotă faptul că, nici în ceasul pe urmă, PAS nu a înțeles gravitatea situației în care se află Republica Moldova.
Chișinăul a revenit din nou stângii. Elementul principal al campaniei în capitală a fost „războiul la frontieră”. Dar se pare că chișinăuienii au vrut altceva. Confort. O cât de mică mișcare înainte. O altă imagine a urbei. Scorul electoral al lui Lilian Carp este în limitele scorului oferit de sondajele de opinie deja de un an și. Absenteismul la vot a venit de pe dreapta, care nu a fost convins nici de partidele de dreapta, dar nici de guvernare. Votanții proeuropeni au decis să privească de pe margine, fără să se implice. Cele 20 de mandate PAS în consiliul municipal sunt absolut inutile în situația când MAN, socialiștii și comuniștii vor crea o alianță majoritară și firească între ei.
Aceasta este viitorul care se creionează și pentru Republica Moldova, pentru o perspectivă nu prea îndepărtată.
Politicienii noștri nu au învățat nimic din experiențele anterioare.
Promisiunile populiste și exagerate generează dezamăgire. Mai mult chiar, politicul moldovenesc au transformat sărăcia într-o armă electorală și au ales exact opusul soluțiilor care se impun – populismul în locul soluțiilor economice. De la partidele oligarhice la cele aflate la guvernare, toate încearcă să corupă electoratul utilizând fie banii, fie resursele administrative. În esență nu e mare diferență pentru că ambele sunt ilegale, cu un ușor plus pentru cei aflați la putere, care nu sunt obligați să demonstreze originea lor.
Toată lumea a învinuit săracii (în special de la sate) că sunt cei care se lasă corupți și influențează votul final. Dar nu păturile sărace sunt cele care furnizează voturi partidelor populiste. Clasa de mijloc, care și-a pierdut din bunăstare sau avantaje economice, este cea care se lasă ademenită de promisiunile populiste. Știu. În Republica Moldova nu avem o clasă de mijloc puternică, dar putem adăuga aici familiile și persoanele cu o anumită stabilitate economică, care și-au pierdut veniturile și speră să le recupereze într-un termen scurt. Aceștia sunt ca regulă votanții urbani. Ei sunt cei care dau tonul în alegeri. Tendințele vin de la ei. Iar acești votanți așteaptă realizarea promisiunilor electorale de ordin economic, politic, social și juridic”.
Comentatorul mai menționează că soluțiile PAS se rezumă doar la acțiuni de PR, șantajarea electoratului prin accentuarea unor frici sau fobii, dar și prin tendință tot mai accentuată de a substitui instituțiile statului.
„Un element definitoriu al populiștilor este atacatul asupra ordinii de drept și rescrierea lui în funcție de propriile interese. Francis Fukuyama, în cartea sa „Identitate: The Demand for Dignity and the Politics of Resentment” (Identitate: Cerința pentru demnitate și politica resentimentului), subliniază că unele mișcări sau partide populiste pot prezenta o amenințare la adresa statului de drept și a valorilor democratice. În contextul atacurilor asupra constituției, Fukuyama abordează mai ales ideea de populism „închis”.
Populismul „închis” se referă la mișcări sau partide populiste care se angajează în practici care pot să submineze statul de drept și constituția în următoarele moduri:
Subminarea instituțiilor democratice: Aceste mișcări sau partide pot căuta să slăbească puterea altor instituții cheie ale democrației, cum ar fi puterea judiciară sau instituțiile de control și echilibru ale guvernului. Aceste acțiuni pot submina verificările și echilibrele democratice.
Eroziunea valorilor democratice: Populiștii pot submina valorile democratice, cum ar fi libertatea de exprimare și de asociere, dacă acestea sunt percepute ca fiind în contradicție cu interesele sau viziunile lor politice. Ei pot căuta să limiteze pluralismul și dezbaterea deschisă.
Centralizarea puterii: Populiștii pot căuta să concentreze puterea în mâinile liderului sau a partidului, ignorând sau subminând procesele și instituțiile democratice care ar trebui să asigure o guvernare echilibrată.
Sistem electoral: Aceste mișcări sau partide pot căuta să modifice sau să exploateze sistemul electoral pentru a-și consolida poziția politică, chiar dacă acest lucru contravine principiilor democratice.
N-o sa-mi permit nici un fel de concluzii, dar mai ales analogii sau exemple concrete. Tiparul oferit de Francis Fukuyama mi se pare suficient. Concluziile vă aparțin.
În mod normal rezultatul acestor alegeri ar trebuie să provoace o adevărată revoluție pe dreapta, care ar trebui să înceapă de la PAS. Altfel echipa Europa va rămâne doar un slogan pentru manualele de științe politice (doar cele moldovenești)”, a încheiat Terguță.
