Comisia Europeană a anunțat, joi, că a trimis o cerere de informații către Meta și TikTok cu privire la măsurile pe care companiile le-au luat pentru a respecta obligațiile legate de combaterea răspândirii dezinformării și a conținutului ilegal, transmite Reuters.
Comisia a precizat că le-a solicitat companiilor să explice ce intenționează să facă pentru a proteja integritatea alegerilor și pentru a face față atacurilor teroriste din Israel comise de Hamas, „în special în ceea ce privește modul în care gestionează difuzarea și amplificarea conținutului ilegal și a dezinformării.”
Comisia Europeană şi-a exprimat și miercuri îngrijorarea în legătură cu riscurile pe care le reprezintă pentru Uniunea Europeană informaţiile false care circulă online în contextul războiului între Israel şi Hamas şi a cerut statelor membre să se coordoneze rapid pe această temă, a relatat AFP.
‘Difuzarea generalizată de conţinuturi ilicite şi de dezinformare legată de aceste evenimente conduce în mod clar la un risc de stigmatizare a anumitor comunităţi, de destabilizare a structurilor noastre democratice, ca să nu mai vorbim de expunerea copiilor noştri la un conţinut violent’, a avertizat comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, într-un discurs rostit în Parlamentul European la Strasbourg.
Atacurile teroriste comise la Arras, în Franţa, în 13 octombrie, şi la Bruxelles luni, ‘sună ca o aducere aminte sumbră că ameninţarea este reală şi prezentă pe teritoriul nostru’, a subliniat el. Breton a avertizat săptămâna trecută platformele X (ex-Twitter), Meta, TikTok şi YouTube de riscurile legate de conflictul din Orientul Mijlociu şi le-a cerut să acţioneze urgent, în special privind retragerea conţinuturilor periculoase, conform obligaţiilor ce decurg din noua legislaţie europeană a serviciilor digitale (DSA) care a intrat în vigoare la sfârşitul lunii august pentru cei mai mari actori din acest sector.
A fost chiar deschisă o anchetă vizând reţeaua de socializare X (fosta Twitter) pentru presupusa difuzare de ‘informaţii false’, ‘conţinuturi violente şi cu caracter terorist’ sau ‘discursuri ce instigă la ură’. Chiar dacă executivul european are puteri de control şi de sancţionare a celor mai mari platforme online, Thierry Breton a subliniat că responsabilităţi nu mai puţin esenţiale revin statelor membre.
‘Autorităţile şi tribunalele naţionale joacă un rol-cheie în semnalarea conţinuturilor teroriste, de exemplu, sau a altor conţinuturi ilegale’, a spus el. În cadrul DSA, fiecare stat membru trebuie să desemneze o autoritate competentă, dotată cu puteri de investigare până la 17 februarie 2024. Aceste 27 de autorităţi ar urma să coopereze între ele şi cu executivul european.
