Rusia este considerată o țară teroristă. Acest lucru este recunoscut chiar și de țările care au încercat să stabilească relații de încredere cu această țară-agresor de-a lungul anilor. Printre aceste țări se numără și Moldova. Cu toate acestea, astăzi, Chișinăul oficial recunoaște că având de-a face cu Rusia înseamnă a reprezenta o amenințare la adresa securității naționale proprii. În același timp, Ministerul Sănătății al țării cumpără încă medicamente de la companii rusești, finanțând astfel activitățile teroriste ale regimului lui Putin, transmite Punctul.
Moldova este o țară europeană
Moldova a fost mult timp sub influența intereselor economice ale Federației Ruse. Cu toate că intervenția agresivă a Rusiei a dus la formarea entității nerecunoscute din Transnistria pe teritoriul republicii, elitele politice ale Moldovei au încercat mult timp să stabilească un dialog cu rușii.
Aceasta a continuat până în zilele noastre. De exemplu, atunci când funcția de președinte al Moldovei a fost ocupată în 2016 (la momentul în care Rusia deja invadase Ucraina) de către politicianul pro-rus Igor Dodon. Dar chiar și dorința sa de a strânge legăturile între poporul moldovean și rus nu a avut succes: locuitorii republicii înțelegeau clar pericolul pe care-l reprezenta o alianță strânsă cu Rusia. Exemplele Georgiei și Ucrainei amintite mai sus arătau că teroriștii ruși puteau ataca țara ta în orice moment, indiferent de cât de strânse erau relațiile interstatale.
Acest lucru este bine înțeles și de actualul șef al Moldovei, Maia Sandu. Ajunsă la putere în 2020 și devenind prima femeie care conduce țara de la proclamarea independenței, Sandu și-a conturat cu claritate direcția către valorile europene și renunțarea la pretențiile post-sovietice asupra „frăției popoarelor” din partea Federației Ruse. Președintele Moldovei a consolidat statutul limbii de stat, slăbind pozițiile limbii ruse, și a declarat un curs clar al țării către integrarea europeană și apropierea de Vest.
Rusia înseamnă război. Inclusiv din punct de vedere economic
Cu începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, sentimentele antirusești au crescut în Moldova. La sfârșitul anului 2022, țara a renunțat la gazul rusesc. Ministrul Energiei, Victor Parlikov, a declarat atunci că Moldova primește gaz de la alți furnizori la un preț mai mic decât contractul cu Gazprom, potrivit publicației Newsmaker.
„Nu vom mai cumpăra gaz de la Rusia”, a spus oficialul într-o conferință la București, România. Chișinăul a refuzat să cumpere gaz din Rusia în decembrie 2022. Cu toate acestea, centrala electrică de stat moldoveană din regiunea nerecunoscută Transnistria a continuat să primească și să utilizeze gazul de acolo. Dar, potrivit ministrului responsabil, țara cumpără gaz de la parteneri la un preț mai mic decât prețul la care Moldovagaz îl cumpără pentru livrarea în Transnistria – 430 de dolari pentru o mie de metri cubi, față de 568 pe care statul nerecunoscut îi plătește. Statul care încearcă cu toată puterea să arate că este prieten cu Rusia. Cu toate acestea, această „prietenie”, după cum se poate observa, nu influențează pozitiv prețul gazului.
Renunțarea la importul de gaz rusesc și modernizarea sistemului energetic al Moldovei au condus la faptul că republica și-a umplut pentru prima dată în istorie depozitele de gaz pentru întregul sezon de încălzire înainte de începerea acestuia. În Kremlin, după afirmațiile ministrului moldovean, a început o isterie formală.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, a declarat că contactele dintre „Gazprom” și Moldova vor continua. De asemenea, vocea Kremlinului a spus că piața așa-numitelor contracte pe termen scurt este foarte schimbătoare. Și acolo puteți cumpăra gaz străin, care în cele din urmă poate fi destul de bine gaz rusesc.
În același timp, la Moscova s-a vorbit despre importanța livrărilor în timp util de gaz pe teritoriul ne recunoscut civilizat al Transnistriei. Și că relațiile dintre „Gazprom” și Republica Moldova trebuie să fie clarificate. Adică, rușii au aplicat șantajul standard, pe care îl practică în rezolvarea oricăror chestiuni considerate controversate de Kremlin.
Menționăm că în septembrie, președintele Moldovei, Maia Sandu, a respins declarația monopolistului rus de gaze că țara ar datora 800 de milioane de dolari Gazprom-ului. Potrivit spuselor ei, un audit realizat de o firmă internațională independentă nu a confirmat aceste cifre.
De ce era interesat Prigojin de Chișinău?
Liderul organizației teroriste „Wagner”, fostul bucătar al lui Vladimir Putin, Evgheni Prigojin, a lăsat o amprentă negativă în viața Republicii Moldova. Acesta, conform versiunii oficiale a autorităților ruse, a decedat într-un accident aviatic. Dacă acest lucru este adevărat sau nu, va arăta timpul. Cu toate acestea, când era încă un activist politic activ, teroristul planifica o lovitură de stat în Moldova. Despre acest lucru a declarat recent președintele republicii, Maia Sandu. Potrivit spuselor sale, șeful „Wagner” intenționa să organizeze o lovitură de stat în țară la începutul anului 2023 și să înlăture legalul șef de stat ales pentru a destabiliza situația din Moldova și să îndemne opozanții lui Sandu să coopereze cu Federația Rusă.
Într-un interviu acordat Financial Times și publicat pe 6 octombrie, Sandu a povestit că „wagneriștii” doreau să provoace proteste violente împotriva guvernului.
„Rusia vrea să intensifice presiunea asupra Moldovei. Au încercat să ne preseze cu energie și au eșuat. Au încercat să răstoarne guvernul, dar nu au reușit. Acum încearcă să se implice în mod masiv în alegerile noastre, folosind sume mari de bani”, a declarat Sandu.
În noiembrie 2023, vor avea loc alegeri locale în Moldova. Potrivit spuselor Maiei Sandu, Rusia speră să obțină un „impuls politic” înaintea alegerilor prezidențiale din 2024 și a celor parlamentare din 2025. Sandu a adăugat că serviciile secrete ale Moldovei au descoperit cel puțin 20 de milioane de euro în bani ruși care au intrat în țară în scopuri politice.
„Instrumentele pe care rușii le folosesc pentru a atrage bani în țară sunt variate. Moldovenii erau transportați la Moscova cu avionul prin Armenia. Și fiecare dintre acești oameni avea asupra sa câte 10 000 de euro. Ei aduceau carduri bancare emise în Dubai”, a spus ea.
În februarie, oficiali europeni și americani au avertizat că Rusia plănuiește să organizeze o lovitură de stat în Moldova. În martie, Moldova a anunțat arestarea unui „wagnerist” pe care l-au acuzat de instigare la dezordine.
În plus, în mai, Uniunea Europeană a impus sancțiuni împotriva oligarhului moldovean Ilan Șor pentru „destabilizarea, subminarea sau amenințarea suveranității și independenței Republicii Moldova”. După o lună, Moldova a interzis partidul său politic. Mai devreme, Sandu declarase că Rusia încearcă să instaureze la Chișinău un „guvern” loial, pentru a folosi Moldova împotriva Ucrainei în același mod în care o face cu Belarus. Din fericire, aceste încercări ale rușilor nu au avut succes până acum.
De ce Moldova achiziționează medicamente rusești?
În contextul desprinderii logice a legăturilor politice și economice cu Rusia, în Moldova a avut loc un scandal în domeniul medical. Ministerul Sănătății local a organizat o licitație pentru achiziționarea de medicamente, în urma căreia au fost achiziționate medicamente produse în diferite țări, inclusiv în statul satelit al Rusiei – Belarus.
Cel mai interesant aspect este că printre furnizorii de medicamente cu substanțe narcotice care au câștigat această licitație se numără producători ruși. De exemplu, analgezicele opioide „Fentanil” și „Morfina” trebuie să fie furnizate de firma „Sanfarm Prim” SA, înregistrată în Moldova, dar cu capacități de producție în Federația Rusă. Producătorul rus este programat să furnizeze „Fentanil” în valoare de 1,2 milioane de lei, iar „Morfina” – 340,6 mii.
Și aceasta se întâmplă în timpul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, a sprijinului acordat de regimul lui Putin teroriștilor din Hamas și a dorinței de a înlătura autoritatea legală a Republicii Moldova. Nu este deloc clar de ce statul ar cumpăra medicamente de la o țară teroristă.
Cu atât mai mult când există o alternativă. De exemplu, să achiziționeze medicamente de calitate din țările Uniunii Europene sau din statele prietene din fosta URSS, cum ar fi statele baltice sau Ucraina. Mai ales că în toate aceste țări, selecția furnizorilor este foarte extinsă.