Comisia de la Veneția a salutat decizia autorităților de la Chișinău de a renunța la adoptarea unei legi speciale de deoligarhizare sau la așa numita „legea Magnitsky Moldova”. Guvernul a elaborat, însă, un „Plan de deoligarhizare”. Opinia Comisiei de la Veneția a fost publicată în data de 13 iunie, notează Newsmaker.
Un plan de acțiuni cu privire la măsurile de limitare a influenței excesive economice și politice în viața publică („Plan de deoligarhizare”), examinat de Comisia de la Veneția, a fost propus de Guvernul de la Chișinău drept o alternativă legii de deoligarhizare. Proiectul legii de deoligarhizare a fost elaborat de Guvernul Gavrilița. În decembrie 2022 acesta a fost prezentat în cadrul unei conferințe de presă de premierul de atunci Natalia Gavrilița și ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco. Aceștia au prezentat proiectul drept o variantă moldovenească a „Legii Magnitsky”.
Proiectul de lege prevedea introducerea sancțiunilor pentru persoanele supuse sancțiunilor internaționale, dar și introducerea sancțiunilor exclusiv din inițiativa Moldovei. Potrivit proiectului, autoritățile aveau dreptul să înghețe toate bunurile persoanelor supuse sancțiunilor: aceștia nu le-ar fi putut vinde, dona sau transmite altor persoane. Guvernul putea prelua gestionarea bunurilor persoanelor supuse sancțiunilor, dar și a persoanelor în privința cărora existau suspiciuni că ar fi asociate cu cei sancționați. De asemenea, se interzicea oferirea serviciilor financiare persoanelor supuse sancțiunilor: deschiderea conturilor bancare, transferarea banilor și oferirea creditelor.
Cu șapte zile înainte de demisia Guvernului Gavrilița, proiectul de lege a fost trimis Comisiei de la Veneția pentru efectuarea expertizei.
La jumătatea lunii martie, Comisia de la Veneția a publicat raportul, în care a criticat proiectul și a precizat „că ar fi preferat o abordare sistemică în lupta statului împotriva influenței oligarhilor și mai puțin una personalizată pentru obținerea deoligarhizării”.
Peste două săptămâni, la sfârșitul lunii martie, Ministerul Justiției a elaborat un plan de acțiuni cu privire la măsurile de limitare a influenței excesive economice și politice în viața publică („Plan de deoligarhizare”), pe care l-a publicat pentru dezbateri publice.
Documentul conține mai multe prevederi: creșterea transparenței tranzacțiilor imobiliare, combaterea spălării banilor și acțiuni anti monopol; eficacitatea recuperării activelor în contextul sancțiunilor internaționale impuse; o gestionarea mai bună a riscurilor din sectorul bancar și cel de asigurări și o mai bună asigurare a transparenței privind finanțarea partidelor politice.
În data de 3 mai, ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a trimis o scrisoare Comisiei de la Veneția. „În această scrisoare ea a menționat că după mai multe consultări la nivel național, autoritățile au decis să renunțe la „Legea de deoligarhizare” și să aplice o abordare sistemică pentru deoligarhizare. În acest context, autoritățile au prezentat Comisiei de la Veneția un plan de măsuri privind limitarea influenței excesive economice și politice în viața publică ( deoligarhizare), elaborat de un grup de lucru interdepartamental”, se menționează în scrisoarea adresată Comisiei de la Veneția.
Comisia de la Veneția a salutat renunțarea Moldovei la „Legea de deoligarhizare” și „schimbarea accentelor pe abordarea sistemică”
Comisia de la Veneția le-a recomandat autorităților de la Chișinău:
– Să intensifice lupta împotriva corupției în eșaloanele superioare ale puterii
– Creșterea transparenței achizițiilor publice
– Consolidarea pluralismului mass-media și transparența proprietarilor mass-media
– Consolidarea politicii de combatere a spălării banilor
– Înăsprirea regulilor de finanțare a partidelor politice și a campaniilor electorale
– Fortificarea independenței și eficacității autorităților de reglementare și control
Comisia de la Veneția a menționat că pentru funcționarea eficientă a acestui sistem, este necesar să se obțină succes în reforma sistemului judiciar, să fie obținută independența, integritatea și imparțialitatea acestuia.
