Omul de care Stalin s-a temut cel mai mult. Însuși numele lui îi provoca groază și furie

Revoluționar bolșevic, gruzinul Stalin, a fost cel mai prolific ucigaș în serie din istoria omenirii. Numai în Rusia, această bestie a omorât peste 20 de milioane de oameni. O adevărată domnie a terorii îl are ca fondator. Tot el a fost semnatar al infamului pact de neagresiune cu Adolf Hitler, cunoscut sub numele de Molotov-Ribbentrop, în august 1939.

În timpul vieții, paranoia sa a atins limita maximă, devenind o amenințare letală pentru oricine a lucrat îndeaproape cu el sau cu guvernul sovietic al cărui lider era. Autor ale unor concluzii care spune totul despre acest călău: “Moartea rezolvă toate problemele. Dispare omul, dispare și problema” sau „Moartea unui om e o tragedie, moartea a milioane de oameni reprezintă doar o statistică”. Totuși, satrapul de renume mondial s-a temut cumplit de un om.

În 1939, exact când a izbucnit al Doilea Război Mondial în Europa, Iosif Stalin a trimis aproximativ 750.000 de oameni peste granița de vest a Rusiei în încercarea de a surprinde Finlanda, a cărei armată număra doar 300.000 de soldați. Această țară dispunea de câteva tancuri și 100 de avioane, spre deosebire de cele 6.000 de tancuri și peste 3.000 de avioane sovietice. Cotropirea nu a avut istoric.

Replica la un asemenea rapt a venit din partea unui bărbat pe numele său Simo Häyhä supranumit „Moartea Albă”. Vreme de trei luni grele și lungi, cele două țări s-au luptat în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de Războiul de Iarnă, al cărui rezultat a fost o întorsătură neașteptată, ce l-a uluit pe Stalin când a văzut trupele finlandeze ieșind învingătoare din conflict, contrar tuturor așteptărilor.

Cine era, de fapt, Hayha și ce abilitatea avea

Născut la 17 decembrie 1905, în satul Kiiskinen dintr-o provincie de sud a Finlandei, Hayha a fost al șaptelea dintre cei opt copii ai cuplului de fermieri luterani Juho și Katriina Hayha. De la o vârstă fragedă, a învățat să conducă o fermă, să vâneze și să schieze cu mare îndemânare. De-a lungul adolescenței, tânărul a câștigat mai multe concursuri de tir în provincia unde s-a născut, umplându-și rafturile casei cu trofee.

În momentul în care s-a înrolat în serviciul militar finlandez, la vârsta de 17 ani, în 1925, abilitățile sale uimitoare de țintaș l-au propulsat pe Hayha în centrul scenei de război. Potrivit maiorului Tapio Saarelainen, Simo nu a beneficiat de nicio pregătire de lunetist până în 1938.

Cum s-a născut legenda „Morții Albe”

După încheierea stagiului militar obligatoriu, la vârsta de 20 de ani, Simo Hayha s-a întors la viața sa de fermier. Atunci când trupele lui Stalin au invadat Finlanda, este chemat împreună cu ceilalți camarazi să lupte în războiul care tocmai începuse.

Sub comanda locotenentului Aarne Juutilainen, din Compania a 6-a a Regimentului 34 de Infanterie, militarul Hayha trebuia să poarte un camuflaj greu alb, pentru a-l face imposibil de observat în peisajul monocrom al iernii. La temperaturi de până la -20°C. Pe deasupra, în ideea de a nu fi reperat din cauza aburilor respirației, lua zăpadă în gură. Obișnuia să compacteze startul de nea din fața armei sale, astfel încât nu se auzea decât împușcătura fatală. Se hrănea din două în două zile, fiind nevoit să facă față zilelor scurte de iarnă și să supraviețuiască, în stare de continuă alertă, nopților cu multe grade sub zero.

Astfel a pus umărul la victoria armatei finlandeze asupra trupelor lui Stalin. Înarmat doar cu pușca sa de modă veche, Mosin Nagant, Hayha a luptat singur în pădurea înzăpezită tot timpul celor 100 de zile ale războiului de iarnă. Lunetistul a ucis între 500 și 542 de soldați sovietici cu ajutorul telescopului de fier al armei sale învechite, în timp ce inamicii încercau, fără succes, să-l depisteze cu dispozitive moderne. El nu folosea luneta, pentru ca razele soarelui să nu fie reflectate de lentile.

Acestor victime ale finlandezului le pot fi adăugate alte 200 căzute sub focul armei sale, Suomi KP/31. Media de soldați sovietici uciși înregistrată de Simo în timpul Războiului de Iarnă a fost de opt pe zi. Respectivul lunetist de elită a semănat teroare în rândurile trupelor sovietice. Despre isprăvile sale s-a auzit dincolo de zidurile Kremlinului, ajungându-se până la urechile lui dictatorului suprem, Iosif Visarionovici Stalin. Astfel, a fost constituită o recompensă substanțială pe capul lui. Titlul de „Moartea Albă” devenise o emblemă care dădea fiori reci. Împotriva sa au fost folosite arme de artilerie. Un obuz i-a smuls o parte din manta. Dar, Hayha continua să facă ravagii printre invadatori. Era ca o fantomă în peisajul nordic înghețat.

Noua strategie a sovieticilor

Apoi, rușii au folosit altă strategie. Au trimis lunetiști specializați doar pentru a-l ucide, care, la rândul lor, au devenit victime. Până în ziua de 6 martie 1940, când un soldat a reușit ceea ce nimeni nu reușise până atunci. Mai exact, să lovească „Moartea Albă”. Glonțul exploziv al lunetistului sovietic a ricoșat din maxilarul lui Simo, lăsându-l inconștient și grav rănit.

Ce s-a întâmplat, de fapt, după

Potrivit soldaților finlandezi care l-au găsit, lui Simo îi lipsea jumătate din cap. Rănirea i-a produs comă, iar operația ce a urmat a lăsat consecințe dintre cele mai grave. Simo a ieșit din starea medicală de inconștiență șase zile mai târziu, pe 12 martie, ziua Tratatului de la Moscova. Finlanda s-a recunoscut învinsă, pierzându-și cea mai importantă zonă industrială, Karelia.

Regiunea este și astăzi împărțită între Rusia și Finlanda. Partea de est aparține Federației Ruse, iar cea de vest țării mamă. Extraordinarului luptător de doar 1,5 m înălțime i-au fost necesari câțiva ani ca să-și revină din trauma fizică pe care o suferise. Între timp, a primit numeroase onoruri, medalii militare și guvernamentale. Simo Hayha rămâne un adevărat erou, exemplul perfect de „Sisu”, un model în țara lui, cuvânt care în cultura finlandeză înseamnă determinare și perseverență de neclintit. Războinicul singuratic, spiritul păzitor a murit în prima zi de aprilie a anului 2002, la venerabila vârstă de 97 de ani.