În anul 1966, pentru prima dată în istoria omenirii, stația spațială sovietică automată interplanetară (AMS) Luna-9, a făcut o aterizare uşoară pe Lună în regiunea Oceanului Furtunilor (la vest de craterele Reiner și Mariy).
A doua zi, ea a transmis prima panoramă foto lunară către Pământ.
La începutul secolului XX, marele Ciolkovski a rostit cuvintele profetice „Omenirea nu va rămâne pentru totdeauna pe Pământ, la început timid, apoi mai îndrăzneț, va cuceri spațiul apropiat al Pământului și Luna, iar după aceea, întregul sistem solar.”
În 1959, a fost lansată prima navă spațială, care a reușit să zboare în jurul Lunii și să-și fotografieze partea îndepărtată. S-a dovedit că reversul satelitului nostru este destul de diferit de partea vizibilă a Lunii. În 1966, fotografiile din partea îndepărtată a lunii au făcut înconjurul lumii, a fost un eveniment semnificativ pentru întreaga omenire.
Luna-9 AMS a fost lansat pe 31 ianuarie 1966 de vehiculul de lansare Molniya. Aterizarea pe suprafața lunii a fost fără probleme, dispozitivul a transmis Pământului o imagine video a suprafeței lunare. După cum sa dovedit, suprafața Lunii a constat în principal din firimituri de meteorit și zgură.
Invidiind succesul URSS în industria spațială, Statele Unite au aruncat atunci toate forțele și resursele țării în implementarea proiectului grandios de aterizare a unui om pe Lună… Și în 1969, pentru prima dată în istoria omenirii și a astronauticii, astronauții americani au aterizat pe un corp ceresc extraterestru, acest eveniment devenind cel mai mare și echivalat cu primul zbor cu echipaj în spațiu, efectuat de URSS.
