Reprezentanții Statelor Unite ale Americii și Federației Ruse poartă discuții, începând de astăzi, privitoare la situația tot mai tensionată din Ucraina.
Unele mari state europene sunt îngrijorate de posibilele consecinţe economice ale unor noi sancţiuni impuse Rusiei, în situaţia în care aceasta din urmă va invada Ucraina, au declarat pentru Bloomberg o serie de surse din apropierea acestui dosar.
Aliaţii occidentali sunt uniţi în dorinţa lor de a evita un război pe măsură ce vor intra săptămâna aceasta înr-o serie de discuţii la nivel înalt cu Rusia, avertizând Moscova că riscă sancţiuni dureroase pentru orice agresiune. Printre acţiunile discutate se numără controlul exporturilor, reducerea accesului Rusiei la tehnologie şi chiar eliminarea sa din sistemul global al plăţilor financiare.
Cu toate acestea, sursele citate de Bloomberg susţin că deşi marile puteri din Europa Occidentală care sunt membre ale Uniunii Europene sunt angajate, în principiu, faţă de ideea unui răspuns semnificativ la o agresiune a Rusiei, unele şi-au exprimat şi îngrijorările cu privire la posibilele consecinţe asupra economiilor lor. Acest grup de ţări evaluează încă consecinţele economice şi legale ale posibilelor sancţiuni, adaugă sursele.
De asemenea, statele europene sunt îngrijorate de posibilele represalii ale Rusiei, precum întreruperea livrărilor cruciale de gaze naturale către un continent care se confruntă deja cu preţuri record la energie. În plus, orice răspuns la nivelul UE va trebui să fie convenit în unanimitate de toate cele 27 de state membre ale blocului comunitar, un grup care în general are opinii diferite cu privire la Rusia.
Aceste diferenţe de opinie scot în evidenţă dificultăţile cu care se confruntă SUA şi aliaţii săi în încercarea de a-l presa pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin să inverseze acumularea masivă de trupe de la graniţa cu Ucraina.
Un fost oficial care are legături cu actuala administraţie de la Washington a spus că un subiect de îngrijorare este cât de mult va fi de acord Germania, care tocmai a finalizat gazoductul Nord Stream 2, va fi de acord cu sancţiunile impuse Rusiei. Recenta plecare a Angelei Merkel din postul de cancelar al Germaniei a creat un vid în ceea ce priveşte liderul european care ar putea direcţiona UE pre un acord şi de asemenea să discute direct cu Putin.
Negocierile dintre diplomaţi americani şi ruşi încep luni la Geneva după săptămâni la rând de confruntare pe tema desfăşurării de trupe ruse în apropierea graniţei cu Ucraina, cu trimişi speciali cu experienţă de ambele părţi încercând să evite o criză.
Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, şi secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, au abordat într-o convorbire telefonică tensiunile din Ucraina şi au subliniat că orice agresiune suplimentară la adresa acestei ţări „va avea consecinţe uriaşe”. Borrell şi Blinken au căzut de acord că „orice discuţie despre securitate va avea loc în coordonare şi cu participarea UE”. În fine, cele două înalte oficialităţi „au căzut de acord să menţină un contact strâns în aceste domenii prioritare”.
Desfăşurarea a mii de militari ruşi a alimentat temerile privind o intervenţie militară directă a Rusiei în ţara vecină Ucraina, după ce Moscova a anexat unilateral peninsula ucraineană Crimeea în 2014 şi a sprijinit mişcările separatiste proruse din regiunea ucraineană Donbas, potrivit Agerpres.
Viceministrul de externe rus Serghei Riabkov a declarat că a avut o discuţie „complicată” duminică seara cu omoloaga sa americană, Wendy Sherman, începutul unei săptămâni diplomatice cu risc ridicat pentru a încerca dezamorsarea crizei explozive cu privire la Ucraina, comentează AFP.
„Discuţia a fost complicată, nu putea fi simplă”, a spus Serghei Riabkov, citat de agenţia de presă Interfax, după o cină de lucru de două ore la Geneva cu subsecretarul de stat al SUA Wendy Sherman.
Rușii nu par deloc optimiști privind negocierile
Serghei Riabkov a apreciat discuţia ca fiind „serioasă”. Luni ar trebui să urmeze o zi de negocieri. „Cred că mâine nu ne vom pierde timpul”, a ministrul rus. Statele Unite şi Rusia s-au poziţionat ferm înaintea acestor negocieri. Washingtonul a avertizat asupra unui risc de „confruntare”, iar Moscova a exclus orice concesie.
Secretarul de stat al american, Antony Blinken, a îndemnat Rusia să evite o nouă „agresiune a Ucrainei” şi să aleagă calea diplomatică, în timp ce Kremlinul, sub presiune pentru a-şi retrage trupele de la frontiera cu Ucraina, solicită occidentalilor garanţii privind securitatea în Europa, inclusiv că NATO nu se va extinde mai spre est.
În cursul dineului de lucru, Wendy Sherman „a subliniat sprijinul Statelor Unite pentru principiile internaţionale de suveranitate, integritate teritorială şi libertatea ţărilor suverane de a-şi alege propriile alianţe”, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat american.
Cu câteva ore înainte de acest dineu, Serghei Riabkov s-a declarat „dezamăgit de semnalele venite în ultimele zile de la Washington, dar şi de la Bruxelles”, unde îşi au sediul UE şi NATO, potrivit agenţiilor ruse de presă.
Întâlnire NATO-Rusia, la Bruxelles
Această întâlnire a lansat o săptămână diplomatică intensă. Pe lângă discuţiile americano-ruse din Elveţia luni, o întâlnire NATO-Rusia este prevăzută miercuri la Bruxelles, apoi o reuniune joi la Viena a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), pentru a include europenii, care se tem să fie marginalizaţi.
Există o cale a dialogului şi a diplomaţiei pentru a încerca să rezolvăm unele dintre aceste diferenţe” a declarat Antony Blinken duminică la postul american CNN.
Cealaltă cale este cea a confruntării şi a consecinţelor masive pentru Rusia, dacă aceasta îşi repetă agresiunea asupra Ucrainei. Urmează să vedem în ce direcţie este dispus să meargă preşedintele (rus Vladimir) Putin”, a spus el.
Occidentul şi Kievul acuză Rusia că a staţionat zeci de mii de soldaţi la frontiera ucraineană în vederea unei posibile invazii şi l-au ameninţat pe Vladimir Putin cu sancţiuni „masive” şi fără precedent dacă va ataca din nou Ucraina.
Aceste sancţiuni ar putea ajunge până la a exclude Rusia din sistemul financiar internaţional ori a împiedica intrarea în funcţiune a gazoductului Nord Stream 2, dorit de Kremlin.
Obiectivul occidentalilor este de a se arăta mai hotărâţi decât în 2014, când Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea fără ca alianţa americano-europeană să reuşească să o oprească.
Kremlinul susține că Occidentul provoacă Rusia
Preşedintele Vladimir Putin, care a discutat telefonic de două ori cu omologul său american, Joe Biden, de la începutul acestei noi crize, a avertizat că noi sancţiuni ar fi o „greşeală colosală” şi a ameninţat cu un răspuns „militar şi tehnic” în cazul „menţinerii liniei agresive foarte clare” a rivalilor săi.
Kremlinul susţine că Occidentul provoacă Rusia prin staţionarea de militari la porţile sale şi înarmarea soldaţilor ucraineni care luptă împotriva separatiştilor pro-ruşi în Donbass, estul Ucrainei.
Prin urmare, el solicită un tratat major care să prevadă excluderea aderării Ucrainei la NATO, precum şi retragerea soldaţilor americani din cele mai estice ţări ale Alianţei Nord-Atlantice.
Dar americanii au dat asigurări că nu vor să-şi reducă trupele din Polonia sau din ţările baltice şi ameninţă că le vor întări dacă ruşii trec la ofensivă.
„Riscul unui nou conflict este real”, a avertizat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
„Cu siguranţă face parte din strategia lor să vină cu o listă de cereri absolut inadmisibile şi apoi să susţină că cealaltă parte nu joacă jocul şi să folosească asta ca o justificare pentru o agresiune”, a subliniat Antony Blinken.
Pentru John Herbst, fost ambasador american în Ucraina, desfăşurarea militară rusă este o „cacealma uriaşă” a lui Vladimir Putin pentru a câştiga concesii.
„Atât timp cât administraţia Biden rămâne cel puţin la fel de fermă ca în prezent”, a spus expertul grupului de reflecţie Atlantic Council, „acest lucru ar trebui să fie suficient pentru a-l împiedica pe Putin să invadeze Ucraina, dar nu exclud o operaţiune mai limitată”.
Uniunea Europeană dorește să fie la masa discuțiilor
Dincolo de criza ucraineană, Washingtonul speră să profite de discuţii pentru a aduce pe drumul cel bun relaţiile americano-ruse, la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece. Şi poate să obţină anumite progrese în alte dosare, cum ar fi dezarmarea.
De la Paris la Berlin trecând prin Bruxelles, apelurile s-au înmulţit pentru a face un loc real la masa negocierilor pentru ţările vechiului continent, şi în special pentru Uniunea Europeană – în faţa Kremlinului care pare să dorească să privilegieze discuţiile bilaterale ruso-americane.
Un test pentru Statele Unite conduse de Joe Biden care, în ciuda promisiunilor de concertare, şi-a iritat aliaţii europeni dând impresia că merge singur în privinţa Afganistanului sau a strategiei anti-China, scrie Agerpres.
