Președintele Maia Sandu a venit cu un mesaj de felicitare pentru locuitorii orașului Chișinău, cu prilejul a 585 de ani de la fondare. Într-o postare pe Facebook, președintele a scris că orașul este locul care „întrunește tot ceea ce înseamnă Republica Moldova”.
„Chișinău, orașul care pentru o bună parte a cetățenilor țării noastre este „acasă”, celebrează astăzi 585 de ani. În aceste aproape șase secole, a devenit locul care întrunește tot ce însemnă Republica Moldova – diverse limbi, culturi și oameni care și-au găsit ori, poate, își mai caută aici rostul. Este orașul care știe să sărbătorească și să se bucure, dar știe și să lupte, atunci când libertățile îi sunt puse în pericol, unindu-se în numele unui viitor prosper. Pentru că orașul Chișinău înseamnă oamenii lui”, a scris Maia Sandu.
Astăzi, 14 octombrie, este marcat Hramul Orașului Chișinău, supranumit „Orașul din piatră albă”. Chișinău este capitala, cel mai mare oraș și centrul administrativ, teritorial, economic, științific și cultural al Republicii Moldova. Orașul este așezat la o margine a pantei de sud-est a Podișului Central al Moldovei, în zona de silvostepă, fiind străbătut de râul Bâc, un afluent de dreapta al Nistrului.
Chișinăul este legat prin căi ferate și drumuri cu toate municipiile, orașele și centrele raionale și multe sate din republică, de asemenea cu centre urbane din România, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Belarus, Rusia și alte state. Din punct de vedere administrativ, este divizat în cinci sectoare: Centru, Botanica, Buiucani, Râșcani și Ciocana. Organul local al puterii de stat este Primăria municipiului (Consiliul municipal).
De precizat că, de fapt, la 17 iulie 2020 s-au împlinit 584 de ani de la prima atestare documentară a Chișinăului. Potrivit datelor din cronici, denumirea de Chișinău a fost menționată pentru prima dată într-un hrisov întocmit pe 17 iulie 1436, la Vaslui. Documentul era o Carte Domnească de Întăritură, prin care, domnii Țării Moldovei, Ilie și Ștefan au dat și i-au întărit lui Oancea Logofăt pentru credincioasă slujbă, mai multe sate de pe Răut, Ichel și Bâc, dintre care făceau parte și Procopinți, Macicăuți și Cozarăuți. Prin urmare, ziua orașului ar trebui aniversată la 17 iulie, așa cum sărbătorim ziua de naștere a unei persoane sau a unui loc, conform actelor.
În anul 1994, Serafim Urecheanu când a fost numit primar de Chişinău, s-a gândit că n-ar fi rău să se revină la o sărbătoare a oraşului, iar în 1995 s-a decis ca aceasta să aibă loc în prima duminică a lunii octombrie. Întrucât momentul a coincis cu darea în exploatare, după renovare, a Catedralei Mitropolitane, „Naşterea Domnului”, pe 14 octombrie, când creştinii sărbătoresc Acoperământul Maicii Domnului, s-a decis ca Chişinăul să-şi sărbătorească Hramul la acea dată. Astfel, această sărbătoare religioasă a fost aleasă din calendarul bisericii ortodoxe de stil vechi.
Orașele din lume marchează această sărbătoarea conform primei atestări documentare. Astfel, Bucureștiul sărbătorește ziua orașului pe data de 20 septembrie, conform primei sale atestări documentare. „Prin hrisovul din 20 septembrie, domnitorul Vlad Țepeș scutește de dări și întărește dreptul de proprietate al unor locuitori”: Un alt exemplu este și orasul Cernăuți care a fost atestat documentar la 8 octombrie 1408 într-un privilegiu acordat de Alexandru cel Bun, domnitor al Moldovei. Ziua orașului Cernăuți se serbează la 8 octombrie.
