E posibil să faci cadouri când nu ai resurse materiale? Psihologul Adriana Petrescu ne-a dat câteva idei cum să-i facem pe cei dragi fericiţi cu investiţii minime, care să vină din suflet şi din imaginaţie.
Specialistul nostru Adriana Petrescu te sfătuieşte să faci următorul exerciţiu de imaginaţie: ai resurse materiale minime, o familie numeroasă şi dorinţa de a le face pe plac celor dragi. Ce le oferi? Cum le dăruieşti astfel încât să se simtă preţuiţi, şi nu nemulţumiţi că nu i-ai inclus pe lista ta de cadouri? Pentru acest lucru, nu există o tehnică pe care s-o înveţi. Există doar emoţie. Din emoţia celui ce dăruieşte se nasc cele mai frumoase cadouri. Care, odată ajunse la destinaţie, îi trezesc celuilalt emoţii felurite: sentimentul de a fi apreciat, iubit, valorizat…
Darul nu e o monedă de schimb
Prima regulă pentru a da celorlalţi cadouri care să conteze şi care să nu solicite resurse materiale este să poţi da fără să aştepţi nimic la schimb. Să te aşezi liniştit şi să te întrebi: ce-şi doreşte celălalt să primească cel mai mult de la mine? Cum nu le putem oferi celor dragi maşinile, casele şi vacanţele visate, putem să le oferim din emoţia noastră. Ai tot avut certuri cu soţul în ultima perioadă? Ce ar fi să-i acorzi mai multă înţelegere şi susţinere? Am auzit zilele trecute un domn căsătorit de peste 20 de ani spunând că soţia s-a trezit în mijlocul nopţii şi i-a zis că-i este foarte drag. Nici n-a putut adormi la loc de emoţie. Iar a doua zi, „se umfla tot în pene”. Nici n-a mai contat că soţia nu-şi mai aducea aminte mărturisirea. Ce zici dacă această emoţie va fi darul tău către el? Iar părinţilor le poţi da promisiunea ta că vei avea mai multă grijă de ei, că-i vei suna de mai multe ori.
Ce spune specialistul Adriana Petrescu, psiholog
Cred că noi uităm tot timpul cât de importantă este viaţa, ni se pare foarte normal să ne trezim dimineaţa, lucurile să meargă foarte bine… Poate n-ar trebui să uităm că într-un loc de pe lumea asta, unii copiii nu au nici părinţi, nici casă… Bine, nu trebuie să mergem către pesimism, ci către realism. Trebuie să ne aducem aminte că ne vedem destul de rar cu familia, iar atunci când ne vedem, vorbim puţin, ne plângem, ne răstim unii la alţii… Eu aş strânge familia în jurul meu, să ofer iertare, să mi se ofere iertare… Este momentul frumos în care să făureşti vise, în care să-ţi asumi nişte comportamente. Să fii mai bun, să fii un bun părinte. Nu înseamnă să nu le dai daruri celor dragi. Dar un dar făcut de mâinile tale valorează mai mult decât orice cadou, pentru că l-ai făcut tu.
