Avertismentul medicilor: Ai grijă cât de mult te stresezi! Riscul de infarct creşte semnificativ

LIFE

Ar putea stresul pe termen lung să ducă la infarct? Iată ce spun rezultatele cercetărilor efectuate de o echipă de savanți din Suedia.

Stresul pe termen lung poate duce la un atac de cord? Majoritatea oamenilor ar răspunde probabil afirmativ, dar dovezile științifice în acest sens sunt rare. Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Linköping din Suedia arată că nivelurile hormonului de stres cortizol cresc în lunile premergătoare unui atac de cord. Rezultatele, publicate în jurnalul Scientific Report, în februarie 2021, sugerează că stresul pe termen lung este un factor de risc pentru atacurile de cord.

În ceea ce privește participanții la studiu, nivelurile hormonului de stres cortizol au diferit între persoanele care au avut un atac de cord și cele care nu au fost afectate. Acest lucru sugerează, afirmă oamenii de știință, că nivelul mare de cortizol generat de stres poate fi un nou marker de risc pentru atacurile de cord, scrie doc.ro.

Stresul este o parte naturală a vieții, dar există încă multe lucruri pe care nu le știm despre efectele acestuia pe termen lung asupra corpului nostru. Este cunoscut faptul că stresul emoțional sau fizic brusc, cum ar fi cel generat de unele dezastre naturale sau de evenimente personale grave, poate declanșa atacuri de cord. Dar care este situația cu stresul pe termen lung?

Infarctul, prefațat de niveluri mari de hormon al stresului

Până acum a fost dificil să se măsoare stresul pe termen lung din cauza lipsei de metode fiabile. Echipa de cercetare de la Universitatea Linköping a îmbunătățit utilizarea unui nou biomarker, în care măsoară nivelurile hormonului de stres cortizol din păr. Acest lucru permite măsurarea nivelurilor de cortizol înapoi în timp (așa cum inelele de creștere dintr-un copac indică vârsta lui). Această metodă de analiză este momentan disponibilă numai în spațiile de cercetare.

Dacă o persoană care a suferit un infarct este întrebată dacă a fost stresată înainte de infarct, multe vor răspunde că au fost. Dar acest răspuns poate fi influențat de evenimentul cardiac, sunt de părere autorii studiului. Ei au evitat această problemă cu metoda folosită, deoarece au utilizat un marker biologic care poate măsura retrospectiv și în mod obiectiv nivelurile de stres prezente în lunile de dinainte de infarct.

În studiul de față, cercetătorii au folosit probe de păr cu lungimea cuprinsă între 1 și 3 centimetri, ceea ce corespunde unei perioade de 1-3 luni de creștere a părului. Aceștia au măsurat nivelurile de cortizol din probele de păr de la 174 de participanți (bărbați și femei) aflați la vârsta activă, care au fost internați pentru infarct miocardic la clinicile de cardiologie din sud-estul Suediei. Ca grup de control, cercetătorii au folosit probe de păr de la peste 3.000 de participanți de vârste similare din studiul suedez SCAPIS (un studiu cardio-pulmonar).

Savanții au descoperit că pacienții care au suferit un atac de cord au avut niveluri semnificativ mai mari de cortizol în luna precedentă evenimentului. Rezultatele au fost adaptate pentru alți factori de risc cardiovascular stabiliți, cum ar fi hipertensiunea arterială, niveluri ridicate de lipide în sânge, fumat, antecedente de infarct, istoric familial de infarct și diabet și s-a constatat că nivelul ridicat de cortizol a rămas un factor de risc puternic pentru infarct. Cercetătorii s-au arătat surprinși de faptul că acest biomarker pentru stresul pe termen lung pare a fi puternic chiar și în comparație cu factorii tradiționali de risc cardiovascular.

Un atac de cord reprezintă afectarea mușchiului inimii din cauza lipsei de aport de oxigen către o parte a inimii. Cel mai adesea se formează un cheag de sânge care împiedică circulația acestuia prin arterele coronare care furnizează sânge bogat în oxigen către inimă. Cauza principală a majorității infarcturilor este ateroscleroza (rigidizarea arterelor). Acest lucru poate începe să apară cu mulți ani înainte de evenimentul cardiovascular în sine. O întrebare importantă este dacă și, dacă da, cum, sunt asociate stresul pe termen lung și ateroscleroza.

Cercetătorii spun că vor investiga în continuare mecanisme care pot explica modul în care nivelurile de stres influențează riscul de atac de cord. Interesul acestora este îndreptat în special spre diferiți markeri de inflamație și calcificări din vasele de sânge – trebuie investigat dacă acestea sunt legate de stresul pe termen lung.

Cercetătorii nu pot explica pe deplin ce cauzează nivelurile ridicate de cortizol observate la participanții la studiu. Acest lucru are legătură cu faptul că stresul poate fi rezultatul fie al unor factori interni, cum ar fi o altă boală, fie a unor factori externi, cum ar fi dificultățile financiare cu care se confruntă o persoană sau evenimente majore ale vieții.

Important de reținut este că experiența stresului unei persoane nu se potrivește întotdeauna cu stresul biologic. O persoană se poate simți stresată, fără a putea să-și măsoare în mod obiectiv nivelul stresului. Și opusul poate fi, de asemenea, adevărat: sistemele de stres ale corpului pot fi extrem de active, chiar dacă persoana nu se simte stresată.

sinteza.org

Lasă un răspuns