Pentru prima dată în istoria țării, Republica Moldova va fi condusă de o femeie. Iată cine este Maia Sandu și cum a ajuns în politica moldovenească.
Maia Sandu va intra în istorie drept prima femeie președinte din Republica Moldova. Pentru ea și-au dat votul 57,72% dintre cetățenii care au venit la urne, iar în diasporă pentru ea a votat o majoritate covârșitoare – 92,94%.
Cine este Maia Sandu? Familie și studii
Maia Sandu are 48 de ani și este necăsătorită. S-a născut în satul Risipeni din raionul Fălești, în familia lui Grigore si Emilia Sandu.
Părinţii săi au activat în localitate, tatăl fiind director al complexului de porcine, iar mama – profesoară. În perioada 1989-1994, Maia Sandu a făcut studii de licența la Facultatea de Management a Academiei de Studii Economice a Moldovei. În 1998 a obținut titlul de master în relații internaționale, după ce timp de trei ani a făcut studii la Academia de Administrare Publica de pe lângă Președintele Republicii Moldova.
Din 2007 până 2009 a îndeplinit funcţia de consultant în reforma administraţiei publice centrale în cadrul Guvernului. Tot în 2007 a fost coordonator al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Sandu a obținut al doilea titlu de master la Harvard Kennedy School of Government, SUA, unde a studiat între anii 2009-2010. În următorii doi ani, Maia Sandu a fost consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale. După ce a câștigat câte 10 mii de dolari lunar la Washington, Maia Sandu s-a întors la Chișinău. Aceasta cunoaște limbile engleză, rusă și spaniolă.
Maia Sandu, ministru al Educației. Reforme care au stârnit nemulțumiri
Atunci când a revenit în Republica Moldova, Maia Sandu a fost desemnată ministrul al Educației, după ce Mihail Şleahtiţchi a prezentat cererea de demisie.
Ea s-a aflat în această funcție din 2012 până în 2015. Atunci a introdus camere de supraveghere la examenul de bacalaureat pentru a preveni copiatul. După primul an de aplicare a regulilor stricte, rezultatele testelor au scăzut semnificativ. Acesta este şi motivul pentru care comuniştii din Parlament au cerut demisia Maiei Sandu printr-o moţiune simplă de cenzură. Restul deputaţilor nu a susţinut însă solicitarea PCRM, astfel că moţiunea a picat. Tot în perioada mandatului său a fost pus în aplicare moratoriu privind optimizările în învăţământ. Astfel, au fost închise peste 100 de școli din țară, iar elevii au început să fie transportați cu autobuzele școlare în localități vecine. În acest fel, multe clădiri au ajuns să se ruineze, iar zeci de profesori au rămas fără locuri de muncă. Tot Sandu a promovat un nou Cod al Educaţiei care prevedea, printre altele, alegerea şefilor instituţiilor de învăţământ prin concurs.
Cum a ajuns Maia Sandu în politică
În iulie 2015, Maia Sandu a fost propusă pentru funcția de prim-ministru de către Partidul Liberal Democrat din Moldova, însă nu a fost acceptată de toți membrii alianței de guvernare. Câteva luni mai târziu, în decembrie, a decis să-și lanseze propria platformă, intitulată „În /pas/ cu Maia Sandu”, care urma să devină ulterior partidul PAS.
Maia Sandu a mai candidat la prezidențiale în 2016
La 31 august 2016, Maia Sandu a fost desemnată oficial candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova de către Consiliul Politic Național. În aceeași zi a fost constituit grupul de inițiativă de colectare a semnăturilor, ce număra 99 de persoane, fiind condus de către Igor Grosu, iar pe data de 2 septembrie Comisia Electorală Centrală a înregistrat grupul de inițiativă. Atunci a învins în alegeri candidatul Partidului Socialiștilor Igor Dodon – în turul doi el a acumulat 52,18% din voturile alegătorilor
Maia Sandu, premier în 2019
La alegerile parlamentare din februarie 2019, PAS-ul condus de Maia Sandu, împreună cu aliatul său PPDA condus de Andrei Năstase au format Blocul Electoral ACUM și au obținut 26 dintre cele 101 locuri din Parlament. La 21 februarie, Sandu și candidații blocului electoral ACUM, atât din circumscripția națională, cât și din cele uninominale, au semnat angajamentul public conform căruia, după alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, nu vor face nicio coaliție cu Partidul Socialiștilor, Partidul Democrat și Partidul „ȘOR”. Ei au promis că, dacă acest angajament va fi încălcat, vor renunța la mandatele de parlamentar.
Sandu a încălcat însă acest angajament, după ce a fost de acord să formeze un guvern de coaliție împreună cu Partidul Socialiștilor la începutul lunii iunie 2019. Atunci, la 8 iunie a fost aleasă prim-ministru al Moldovei într-un Guvern de coaliție cu PSRM. În aceeași zi, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională învestirea ei în această funcție, precum și a întregului Guvern.
Totuși, câteva zile mai târziu, la 15 iunie 2019, Înalta Curte și-a revizuit deciziile anterioare și a stabilit că Guvernul a fost creat în mod constituțional. Maia Sandu a fost demisă din funcția de prim-ministru la 12 noiembrie 2019, în urma unui vot de neîncredere.
Maia Sandu, avere și interese
Maia Sandu are un apartament cu o suprafață de 74 metri pe strada Alba Iulia din Chișinău, dobândit în anul 2003, o mașină Toyota RAV4 din 2007, care a fost procurată în anul 2012, dar și un cont la o bancă din SUA, în care păstrează 24.270 de dolari.
Mai Sandu, promisiuni la începutul mandatului de președinte
În campania electorală pentru alegerile prezidențiale, Maia Sandu a promis că va realiza inițial 10 acțiuni în cazul în care câștigă scrutinul.
A promis că va reduce cheltuielile președintelui, va da jos gardul de la Președinție, va identifica soluții legale pentru declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, va insista ca bugetul pentru anul 2021 să fie elaborat astfel încât să fie soluționate problemele stringente ale țării.
De asemenea, ea a promis că va obține finanțare pentru economie, va declara corupția pericol de securitate națională, va insista pe investigarea imediată a dosarelor de rezonanță, legate de furtul miliardului și concesionarea Aeroportului.
