Preşedintele polonez Karol Nawrocki dorește modificarea Constituției Poloniei din 1997, spunând că țara are nevoie de o lege fundamentală „de nouă generație”. Iar reacția premierului Donald Tusk nu a întârziat să apară.
Preşedintele polonez Karol Nawrocki a propus duminică modernizarea sau modificarea Constituţiei din 1997 până în 2030, argumentând că nu pot exista două centre de putere în ţară: cel al şefului statului şi cel al guvernului, între care există un conflict profund de ani de zile, informează EFE.
În timpul ceremoniei de marcare a celei de-a 235-a aniversări a adoptării primei Constituţii, cunoscută sub numele de Constituţia din 3 mai 1791, Nawrocki, a cărui agendă este ultraconservatoare, naţionalistă şi eurosceptică, a susţinut că „astăzi avem nevoie de o Magna Carta de nouă generaţie până în 2030”, potrivit agenţiei de ştiri PAP.
De ce vrea Nawrocki o nouă constituție în Polonia
Ales anul trecut, şeful statului polonez, care l-a înlocuit pe conservatorul Andrzej Duda, a susţinut că „situaţia de securitate a ţării impune să avem o autoritate puternică, dar controlată, emanând direct” din Constituţie.
„Constituţia din 1997 trebuie modernizată sau modificată”, a subliniat el şi a numit un „Consiliu pentru o Nouă Constituţie”, ai cărui primi membri au primit scrisorile de numire şi sunt însărcinaţi cu elaborarea unei noi Constituţii, aşa cum a anunţat Nawrocki în primul său discurs după preluarea mandatului în august anul trecut.
Nawrocki a susţinut, de asemenea, că actuala Constituţie a fost adoptată într-un moment de compromis necesar, într-o perioadă de transformare politică, în timp ce acum lumea s-a schimbat şi „astăzi Polonia face parte din Uniunea Europeană, este membră a NATO şi cred că în curând va fi membră a G20”, a spus el.
Nawrocki, care, la fel ca Duda înaintea lui, este în conflict cu guvernul liberal şi proeuropean al premierului Donald Tusk, a apreciat că este necesar să se decidă „odată pentru totdeauna” asupra acestei probleme.
El a susţinut că funcţia de şef al statului este rezultatul „alegerilor democratice, prin voinţa suveranităţii naţionale”, în timp ce guvernul, care rezultă din alegeri legislative – lucru pe care Nawrocki nu l-a menţionat -, se formează prin „acorduri partizane, structuri politice care separă puterea de naţiune”.
În opinia lui Nawrocki, „democraţia este domnia majorităţii cu respect pentru minoritate, nu obstrucţionarea vulgară a drepturilor majorităţii de către minoritate”, făcând aluzie la coaliţia de guvernare a lui Tusk.
Reacția premierului polonez Donald Tusk
În replică, premierul polonez a amintit că actuala Constituţie defineşte clar responsabilităţile fiecărei puteri şi, prin urmare, a cerut preşedintelui şi opoziţiei ca, până să adopte o nouă Constituţie, să o respecte pe cea deja în vigoare.
„Preşedintele ştie perfect că astăzi, mâine sau poimâine nu va exista o majoritate constituţională în favoarea ideilor sale, aşa că acesta este mai mult un joc politic. În opinia mea, nu va face decât să genereze şi mai multă confuzie, iar Polonia are nevoie de stabilitate mai presus de orice”, a subliniat Tusk.
Preşedintele polonez are puteri largi, inclusiv dreptul de a se opune prin veto oricărei legi, chiar dacă aceasta a fost adoptată de Parlament, cu excepţia cazului în care există o majoritate de două treimi, lucru pe care coaliţia lui Tusk nu îl are. Prin urmare, preşedintele s-a opus deja prin veto în privinţa a cel puţin 20 de legi propuse de guvern.
Mai mult, ambiguitatea Constituţiei poloneze, care acordă guvernului controlul asupra politicii externe şi a securităţii interne, iar preşedintelui puterea de a reprezenta ţara în forurile internaţionale şi de a ratifica tratatele internaţionale sau de a acredita ambasadori, creează adesea conflicte între şeful statului şi guvern, notează Agerpres.