Site icon sinteza.org

De ce tulburare genetică suferea Hitler. Rezultatul celei mai noi analize ADN

captura de ecran 2025 11 13 104950

Cel mai recent studiu arată rezultate detaliate despre sănătatea genetică a lui Adolf Hitler, dar demontează totodată și un zvon celebru în legătură cu dictatorul nazist.

Dictatorul nazist Adolf Hitler avea o tulburare genetică ascunsă care i-ar fi afectat dezvoltarea organelor sale sexuale, arată o nouă analiză a ADN-ului său, potrivit The Independent.

Adolf Hitler și sindromul Kallmann

Potrivit cercetătorilor, Hitler ar fi suferit de sindromul Kallmann, o boală genetică rară care i-ar fi afectat dezvoltarea sexuală și capacitatea de a avea relații intime.

Concluziile vor fi prezentate în documentarul „Hitler’s DNA: Blueprint of a Dictator”, produs de Channel 4, care infirmă și mitul conform căruia Hitler ar fi avut origini evreiești și oferă dovezi că ar fi putut suferi de una sau mai multe tulburări de dezvoltare neurologică ori afecțiuni de sănătate mintală.

Profilul ADN, construit dintr-o mostră

Oamenii de știință au reușit să construiască profilul genetic pe baza unei mostre de pânză pătată de sânge, tăiată de un colonel american din canapeaua pe care Hitler și-a luat viața în anul 1945.

Deși cercetarea și concluziile acesteia sunt de natură să stârnească controverse, geneticianul care a condus studiul a declarat că, deși a fost reticent să se implice în proiect, a considerat că era mai bine ca acesta să fie realizat „într-un mod extrem de riguros și echilibrat”.

„Am ezitat mult. Dar era clar că, mai devreme sau mai târziu, cineva o va face, iar noi am vrut să ne asigurăm că va fi făcut cum trebuie. Să nu o faci înseamnă să îl pui, într-un fel, pe un piedestal”, a spus profesoara Turi King, cunoscută pentru identificarea rămășițelor regelui Richard al III-lea.

„Hitler s-ar fi trimis singur în camerele de gazare”

„Dacă Hitler și-ar fi văzut propriile rezultate genetice, aproape sigur s-ar fi trimis singur în camerele de gazare”, a mai spus ea.

Relatările din Primul Război Mondial sugerează că Hitler a fost batjocorit din cauza dimensiunilor organelor genitale, iar condiția sa genetică ar fi însemnat că avea o șansă din 10 să sufere de micropenis.

Un examen medical din 1923, redescoperit în 2015, a arătat că Hitler avea o malformație testiculară, fapt care dă o neașteptată credibilitate cântecului batjocoritor din perioada războiului.

Alex J. Kay, istoric la Universitatea din Potsdam, specializat în Germania nazistă, a explicat în documentar că aceste descoperiri ar putea oferi o explicație pentru „devotamentul său aproape complet și neobișnuit față de politică”.

„Alți lideri naziști aveau soții, copii, chiar și aventuri extraconjugale. Hitler este singurul dintre ei care nu avea nimic din toate acestea. Prin urmare, cred că doar sub conducerea lui Hitler mișcarea nazistă a putut ajunge la putere”, a spus istoricul.

Zvonuri demontate: Hitler nu are origini evreiești

Cercetarea a demontat și zvonurile persistente potrivit cărora Hitler ar fi avut origini evreiești sau ar fi descins dintr-un bunic evreu.

Totuși, nu a fost exclusă posibilitatea ca Hitler să fi avut una sau mai multe tulburări neurologice sau psihice, unele dintre genele sale fiind asociate acestor condiții.

S-a constatat că Hitler avea un risc ridicat de a dezvolta autism, schizofrenie sau tulburare bipolară, însă nu este clar care dintre aceste simptome i-ar fi fost prezente.

Dr. Alex Tsompanidis, cercetător în domeniul autismului la Universitatea din Cambridge, a declarat: „Cred că este corect să spunem că biologia sa nu l-a ajutat. Nu putem aplica un diagnostic clinic în acest caz. Nu știm sigur, dar procesele sale cognitive par să fi fost afectate. Spun asta bazându-mă atât pe comportament, cât și pe genetică”.

Cercetătorii subliniază însă că aceste rezultate nu trebuie folosite pentru a stigmatiza persoanele care au aceleași afecțiuni genetice.

„Comportamentul nu este niciodată 100% genetic”, a explicat psihologul profesor Sir Simon Baron-Cohen.

„Asocierea cruzimii extreme a lui Hitler cu aceste diagnostice riscă să stigmatizeze oamenii care trăiesc cu ele, mai ales că majoritatea lor nu sunt nici violenți, nici cruzi, ci dimpotrivă”, a mai punctat el.

Exit mobile version