Fostul deputat și membru al Platformei Demnitate și Adevăr, Alexandru Slusari, consideră că următorul guvern al Republicii Moldova trebuie să acorde prioritate absolută dezvoltării economice, susținerii producătorilor locali și creării de locuri de muncă, mai ales în contextul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
Potrivit lui Slusari, Republica Moldova se află într-un moment critic.
„Unui pensionar revine un salariat. Importăm de 2,5 ori mai mult decât exportăm. Creșterea cheltuielilor sociale din ultimii patru ani nu s-a bazat pe dezvoltarea economiei, ci pe împrumuturi externe”, a declarat acesta, subliniind că sistemul social-economic a ajuns la „linia roșie a sustenabilității”.
Fostul deputat a adăugat că ponderea cheltuielilor pentru compensații, cum ar fi cele pentru energie, nu a stimulat consumul intern, iar lipsa unei baze economice solide riscă să frâneze drumul Moldovei spre Uniunea Europeană.
În opinia lui Slusari, Moldova are un singur avantaj major în cadrul procesului de aderare: dimensiunea mică a economiei, care nu prezintă riscuri concurențiale pentru piața europeană. Acest fapt, însoțit de accesul la fondurile de pre-aderare, ar putea asigura resurse suficiente pentru modernizarea economiei.
„Totul depinde de modul în care vom negocia și de capacitatea de a urma modele precum Polonia sau statele baltice”, a afirmat politicianul.
Pentru creșterea competitivității economiei naționale, Slusari a prezentat un set de nouă măsuri prioritare, printre care:
- Accesarea fondurilor europene începând cu 2026 pentru credite avantajoase și granturi destinate IMM-urilor.
- Extinderea subvențiilor pentru crearea locurilor de muncă, după modele aplicate în Serbia și Macedonia de Nord.
- Accesarea fondurilor speciale europene pentru agricultură, care să permită introducerea plăților directe per hectar pentru anumite culturi.
- Subvenționarea exclusivă a agricultorilor mici și mijlocii, cu excepția sectorului zootehnic.
- Program de industrializare la scară mică, prin susținerea procesării producției agricole în zonele rurale.
- Tichete de alimentație pentru ajutor social, valorificate doar prin achiziția de produse autohtone.
- Obligația ca minimum 50% din anumite produse agroalimentare de pe rafturile magazinelor să fie de origine locală.
- Programe de alimentație în școli și grădinițe, cu participarea exclusivă a producătorilor autohtoni.
- Limitarea retrobonusurilor cerute de supermarketuri la maximum 10%, pentru a asigura acces echitabil producătorilor locali pe piață.
Slusari a avertizat că, fără un „elan economic calitativ și cantitativ”, Republica Moldova riscă să nu atingă obiectivul de integrare europeană și să rămână o țară extrem de depopulată.