Asociația Promo-LEX a prezentat, astăzi, Raportul nr. 2 al Misiunii de observare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Documentul conține constatări din perioada 22 iulie – 27 august. Raportul evidențiază principalele tendințe din perioada electorală, activitatea potențialilor competitori electorali, dar și riscurile care pot afecta corectitudinea și transparența scrutinului.
Perioada electorală pare a fi marcată în continuare de ingerințe externe, în special din partea Federației Ruse, prin coruperea alegătorilor, finanțarea ilegală a campaniilor, manipularea informațională, organizarea de proteste plătite și atacuri cibernetice. Implicarea lui Ilan Șor, aflat în Rusia, a amplificat tensiunile, iar incidente precum agresarea jurnaliștilor, presiuni asupra magistraților și campanii de dezinformare privind votul diasporei au accentuat vulnerabilitățile.
Cadrul legal a fost marcat de modificări operate de CEC asupra Regulamentului privind statutul observatorilor și procedura de acreditare. Noile cerințe impuse observatorilor, precum demonstrarea capacităților tehnice, financiare și experienței în domeniu, nu sunt clar definite și pot genera interpretări arbitrare. De asemenea, extinderea temeiurilor de retragere a acreditării prin termeni vagi precum „împiedicare” și „periclitare” a procesului de votare ridică riscuri de sancțiuni disproporționate. Promo-LEX și Ministerul Justiției au venit cu mai multe recomandări, însă acestea au fost în mare parte ignorate.
Alte modificări ale cadrului normativ se referă la votul cu urna mobilă și listele electorale, argumentate prin necesitatea sporirii corectitudinii procesului electoral, a transparenței și eficienței, inclusiv prin digitalizare. Totuși, aceste modificări au fost adoptate prea aproape de ziua scrutinului, contrar principiului stabilității legislației electorale.
Activitatea CEC. În perioada electorală, CEC a funcționat, în general, transparent, organizând 21 de ședințe și adoptând peste 200 de hotărâri. Precizăm că, în această perioadă, unii membri ai instituției s-au confruntat cu presiuni aflate la limita intimidării, care pot afecta independența instituției.
Numărul observatorilor acreditați a crescut semnificativ, 65% fiind acreditați din partea Promo-LEX. Regretabil, în aceasta perioadă au fost înregistrate și unele cazuri de obstrucționare a activității observatorilor. Un incident grav a avut loc pe 24 august, când un observator Promo-LEX a fost insultat și agresat verbal de politicianul Alexei Lungu. În alte două cazuri, ASP și CEC care au întârziat sau au condiționat accesul la informații electorale, reducând astfel transparența procesului electoral.
Constituirea secțiilor de votare. Consiliile electorale de circumscripție au constituit 1.961 de secții de votare pe teritoriul Moldovei, fără cele dedicate pentru votul în străinătate (301) și pentru stânga Nistrului (12). Comparativ cu scrutinul prezidențial din 2024, numărul secțiilor a crescut ușor.
Promo-LEX a constatat că circa 91% dintre secții funcționează în clădiri publice, majoritatea fiind deschise în case de cultură și școli, ceea ce implică responsabilitatea autorităților de a asigura condiții corespunzătoare. În mod special, MO Promo-LEX atrage atenția că acestea trebuie să fie accesibile pentru persoanele cu dizabilități.
Organizarea secțiilor de votare din străinătate. Pentru alegerile parlamentare, CEC a aprobat 301 secții peste hotare (cu cca 70 mai multe față de 2024), inclusiv patru prin corespondență, bazându-se în principal pe datele din 2024, fără clarificarea ponderii criteriilor utilizate la stabilirea numărului secțiilor. Promo-LEX susține eforturile de accesibilizare a votului din străinătate; totodată, legislația prevede și alte mecanisme de accesibilizare a votului din străinătate, cum ar fi votarea pe parcursul a două zile, dar și votul prin corespondență care ar putea fi extins la nivel global. Pentru acest scrutin, accesibilitatea votului prin corespondență a crescut, fiind extins de la 6 la 10 state, în cadrul a 4 secții de votare.
Organizarea secțiilor de votare pentru stânga Nistrului. Organizarea secțiilor de votarea pentru alegătorii din stânga Nistrului trebuie tratată într-un context mai larg al necesității de democratizare și reintegrare a regiunii necontrolate. Conjunctura geopolitică actuală trebuie folosită de autoritățile constituționale pentru a determina așa-numitele autorități de la Tiraspol să accepte unele condiționalități, care în perspectivă ar asigura condiții de democratizare a regiunii transnistrene.
Pentru alegătorii cu domiciliul în stânga Nistrului, secțiile au fost reduse de la 30 la 12, ceea ce, în opinia MO Promo-LEX ar putea diminua participarea electorală. Promo-LEX estimează că 28 de secții ar asigura un echilibru între siguranță și acces democratic.
Desemnarea și înregistrarea competitorilor electorali. În perioada 20 iunie – 19 august, CEC a înregistrat în cursa electorală listele de candidați înaintate de patru blocuri electorale (BE „Patriotic”, BE „ALTERNATIVA”, BE „ÎMPREUNĂ”, BE „BUN”), 13 partide politice (PAS, PPDA, CUB, ALDE, PPNM, PSDE, MRM, LOC, AUR, PAM, PL, UCSM, PN) și patru candidați independenți (Andrei Năstase, Olesea Stamate, Victoria Sanduța, Tatiana Crețu). Unele cereri din partea unor partide și potențiali candidați independenți au fost respinse în baza unor neconformități legale.
Prestația potențialilor competitori electorali. Deși campania electorală oficială începe pe 29 august, activitățile de promovare cu tentă electorală au început mult mai devreme. Doar în perioada monitorizată, observatorii Promo-LEX au raportat cel puțin 2.339 de activități de promovare, majoritatea sub forma distribuirii materialelor informative, difuzării publicității stradale și întâlnirilor cu alegătorii.
Cele mai multe au fost organizate de BE Patriotic și PAS. Situația descrisă sugerează că cheltuielile reale pentru promovare electorală vor depăși semnificativ sumele care urmează a fi declarate de concurenții electorali în următoarele 30 de zile de campanie.
MO Promo-LEX a semnalat în raport și cel puțin 40 cazuri de utilizare abuzivă a resurselor administrative, majoritatea în cazul PAS (30), implicând angajați publici în timpul orelor de muncă și autorități locale implicate în activități cu tentă electorală. Miniștrii-candidați PAS au promovat partidul prin deplasări oficiale în teritoriu, afectând echitatea procesului electoral și separarea între partid și stat.
De asemenea, au fost raportate cazuri de potențială corupere a alegătorilor (în 2 cazuri a fost vizat PPDA și câte un caz – BE Patriotic, BP Victorie și PSDE) și implicarea „părților terțe” în campanii de promovare sau denigrare cu tentă electorală a subiecților politici, fără reglementări clare privind cheltuielile.
Finanțarea alegerilor și a campaniei electorale. Pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, doar 3 dintre cei 21 de candidați independenți au constituit grupuri de inițiativă și doar Andrei Năstase a desemnat trezorier. Toți competitorii au respectat cerințele de raportare. În cazul lui Andrei Năstase, acesta a depășit plafonul legal și a fost obligat să transfere la bugetul de stat 115.577 lei, dintre care o bună parte au fost pentru activitatea de voluntariat a membrilor grupului de inițiativă.
Discurs de ură și instigare la discriminare. În perioada 21 iulie – 19 august au fost documentate 233 de cazuri de discurs de ură, 162 în context electoral, vizând politicieni, femei și persoane LGBT, pe criterii politice, profesionale sau de orientare sexuală, fenomen mai grav decât în 2021.
Discursurile au fost propagate de Igor Dodon, Victoria Furtună și Vasile Costiuc, incluzând instigare la violență, discriminare și amenințări directe.
