Un raport care a analizat date de la mai mult de 21.000 de persoane a găsit o asociere între consumul de cafea și un risc mai mic de insuficiență cardiacă. Cafeaua este una dintre cele mai populare băuturi în întreaga lume, despre care cercetările științifice au arătat că poate avea atât beneficii pentru organism, cât și efecte nedorite, scrie doc.ro.
Un raport publicat în Circulation, jurnalul științific al American Heart Association, care a folosit date din alte trei studii majore pentru a determina factorii potențiali de risc pentru bolile coronariene, accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă, a arătat o legătură între consumul de cafea crescut și un risc redus de insuficiență cardiacă pe termen lung. În timp ce aceste descoperi susțin beneficiile consumului de cafea, experții spun că mai sunt multe investigații de făcut pentru a stabili clar dacă această băutură poate proteja sănătatea inimii.
- Două căni cu cafea zilnic ar putea reduce riscul de insuficiență cardiacă
- Consumul de cafea poate într-adevăr să protejeze inima?
- Cum e bine să se consume cafeaua pentru a profita de beneficiile ei?
- Cine ar trebui să fie atent la consumul de cofeină?
- Ce mai poți face pentru a scădea riscul de insuficiență cardiacă?
- Controlul hipertensiunii arteriale, crucial pentru a scădea riscul de insuficiență cardiacă
- Menținerea unei greutăți sănătoase, factor cheie în scăderea riscului de insuficiență cardiacă
- Activitatea fizică regulată, esențială pentru a scădea riscul de insuficiență cardiacă
- Renunțarea la fumat și la excesul de alcool, necesare pentru a scădea riscul de insuficiență cardiacă
- Hidratarea optimă joacă un rol important în scăderea riscului de insuficiență cardiacă
- Monitorizarea regulată a sănătății este esențială pentru scăderea riscului de insuficiență cardiacă
Două căni cu cafea zilnic ar putea reduce riscul de insuficiență cardiacă
Pentru realizarea acestui raport, cercetătorii au analizat date din trei studii epidemiologice longitudinale mari – Framingham Heart, Cardiovascular Heart Study și Aterosclerosis Risk in Communities Study – pentru a stabili alegerile și comportamentele de stil de viață care pot avea un impact asupra riscului de anumite boli cardiovasculare.
Cele trei studii au inclus în total aproape 27.000 de participanți, însă cercetătorii care s-au ocupat de raport au exclus unii participanți din diverse motive, cum ar fi istoricul anterior de boli de inimă, datele dietetice incomplete sau lipsa informațiilor despre urmărirea medicală după un eveniment cardiac cum ar fi un atac de cord.
După această selecție, au rămas 21.361 de participanți, cu vârste de la 30 până la peste 65 de ani, fiecare dintre aceștia fiind studiat în mod regulat timp de cel puțin 10 ani. Datele lor includeau informații privind sănătatea și factorii de risc pentru boli (cum ar fi indicele de masă corporală, nivelul colesterolului, tensiunea arterială și obiceiurile de fumat), dieta și stilul de viață.
Oamenii de știință au folosit apoi un program de calculator pentru a stabili ce alimente și băuturi au fost asociate cu bolile de inimă, insuficiență cardiacă și accident vascular cerebral, potrivit datelor. După excluderea cărnii roșii din cauza inconsecvențelor din date, cercetătorii au descoperit următorul lucru: concumul de cafea a fost singurul factor dietetic care a arătat o asociere semnificativă cu perspectivele în ce privește sănătatea cardiovasculară.
Mai precis, descoperirile au arătat că participanții care au băut mai multe căni de cafea cu cafeină zilnic au avut o reducere puternică a riscului de insuficiență cardiacă, dar NU a bolilor coronariene sau a accidentului vascular cerebral. Nu s-a putut stabili, însă, cât de multă cafea trebuie să bea o persoană pentru ca riscul de insuficiență cardiacă să scadă. Unele dintre cercetări au arătat că riscul de a dezvolta această boală a scăzut la persoanele care au băut cel puțin două căni de cafea cu cafeină pe zi.
Interesant este că unele dintre date au indicat faptul că aportul de cafea decofeinizată poate fi legat de un risc mai mare de insuficiență cardiacă, oferind indicii despre rolul cofeinei în sănătatea inimii. Cu toate acestea, autorii subliniază că pot exista alți factori de stil de viață, nu doar cafeaua, implicați în acest efect, deci ar fi nevoie de studii suplimentare.
Consumul de cafea poate într-adevăr să protejeze inima?
Acest raport este doar ultimul dintr-o serie de cercetări care au găsit corelații pozitive între consumul de cofeină și sănătatea inimii. Cercetătorii au subliniat faptul că studiul Framingham Heart (unul dintre cele trei care au fost evaluate în acest raport) a constatat că adulții în vârstă care au băut orice cantitate de cafea cu cofeină au înregistrat o reducere cu 43% a decesului cauzat de bolile coronariene, comparativ cu cei care nu consumau cafea deloc.
În plus, o revizuire extensivă a peste 200 de meta-analize a găsit o legătură între creșterea consumului de cafea și o probabilitate mai mică de deces din cauza bolilor cardiovasculare și a altor cauze. Și o revizuire mai veche publicată tot în jurnalul Circulation, care a analizat alte 53 de studii, a constatat că persoanele care au băut 3-5 căni de cafea pe zi au avut un risc semnificativ mai scăzut de boli cardiovasculare comparativ atât cu cei care au băut mai puțină cafea sau deloc, cât și cu cei care beau șase sau mai multe căni de cafea zilnic.
Cum e bine să se consume cafeaua pentru a profita de beneficiile ei?
Oamenii de știință spun că beneficiile cafelei pentru sănătate se pot observa dacă este băută ca atare, simplă, fără zahăr și lapte, deoarece aceste ingrediente adăugate îi anulează beneficiile. Decât să se bea cafeaua cu zahăr și lapte, mai spun aceștia, este mai sănătos să nu se bea deloc și să se aleagă alte băuturi sănătoase (apă, ceai de plante neîndulcit, smoothie de legume și fructe fără zahăr adăugat).
Cine ar trebui să fie atent la consumul de cofeină?
Deși consumul de cofeină poate fi sigur pentru adulți, nu este o idee bună ca aceasta să fie prezentă în meniul copiilor. La fel, adolescenții și adulții tineri trebuie să fie avertizați cu privire la consumul excesiv de cofeină și amestecul cofeinei cu alcool și diverse medicamente. De asemenea, gravidele sau femeile care încearcă să rămână însărcinate, precum și cele care alăptează ar trebui să discute cu medicii lor despre limitarea consumului de cofeină la mai puțin de 200 mg pe zi.
Chiar și în rândul adulților, consumul intens de cofeină poate provoca reacții adverse neplăcute: durere de cap, insomnie, nervozitate, iritabilitate, urinare frecventă sau incapacitate de a controla urinarea, bătăi rapide ale inimii, tremurături.
Cofeina poate să nu fie o alegere bună pentru persoanele care sunt extrem de sensibile la efectele sale sau care iau anumite medicamente. Amestecarea cofeinei cu efedrina, de exemplu, poate crește riscul de hipertensiune arterială, atac de cord, accident vascular cerebral sau convulsii. Teofilina, un medicament utilizat pentru deschiderea căilor respiratorii bronșice, tinde să aibă unele efecte asemănătoare cofeinei. Așadar, administrarea acestuia cu cafeaua ar putea crește riscul de efecte adverse ale cofeinei, cum ar fi greața și palpitațiile. Și echinacea, un supliment utilizat pentru a preveni răcelile sau alte infecții, poate crește concentrația de cofeină din sânge și efectele neplăcute ale cofeinei.
Ce mai poți face pentru a scădea riscul de insuficiență cardiacă?
Pentru a reduce riscul de insuficiență cardiacă, adoptarea unui stil de viață sănătos și gestionarea factorilor de risc sunt esențiale. Insuficiența cardiacă, o afecțiune în care inima nu pompează sângele eficient, poate fi prevenită prin intervenții asupra factorilor de risc modificabili, precum hipertensiunea, diabetul, obezitatea și stilul de viață nesănătos. Iată câteva strategii bazate pe cercetări actuale.
Controlul hipertensiunii arteriale, crucial pentru a scădea riscul de insuficiență cardiacă
Un studiu recent publicat în Circulation Research subliniază că hipertensiunea netratată crește riscul de insuficiență cardiacă prin suprasolicitarea mușchiului cardiac, ducând la hipertrofie și rigiditate. Pentru a reduce acest risc, este recomandat să monitorizezi tensiunea arterială regulat și să urmezi tratamente prescrise, cum ar fi inhibitorii ECA sau beta-blocantele, combinate cu o dietă săracă în sare. Consumul excesiv de sare contribuie la retenția de lichide, agravând stresul asupra inimii.
Menținerea unei greutăți sănătoase, factor cheie în scăderea riscului de insuficiență cardiacă
Obezitatea suprasolicită inima, crescând volumul de sânge care trebuie pompat. Un studiu din The Lancet a arătat că administrarea de fier intravenos la pacienții cu insuficiență cardiacă și deficiență de fier reduce riscul de reinternare cu 26%, sugerând că gestionarea comorbidităților, inclusiv obezitatea, este vitală. O dietă echilibrată, bogată în fructe, legume și cereale integrale, alături de limitarea grăsimilor saturate, ajută la controlul greutății și al colesterolului.
Activitatea fizică regulată, esențială pentru a scădea riscul de insuficiență cardiacă
Conform unui raport al American Heart Association, exercițiile moderate, cum ar fi mersul pe jos sau înotul, timp de 150 de minute pe săptămână, reduc riscul de insuficiență cardiacă prin îmbunătățirea funcției cardiace și scăderea tensiunii arteriale. Evită sedentarismul, un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare.
Renunțarea la fumat și la excesul de alcool, necesare pentru a scădea riscul de insuficiență cardiacă
Renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool sunt, de asemenea, foarte importante. Cercetările au evidențiat că fumatul crește inflamația vasculară, afectând funcția cardiacă. Renunțarea la fumat reduce riscul de boli cardiace la jumătate în doar un an. Consumul excesiv de alcool poate duce la cardiomiopatie, astfel încât limitarea la un pahar pe zi pentru femei și două pentru bărbați este recomandată.
Hidratarea optimă joacă un rol important în scăderea riscului de insuficiență cardiacă
Un studiu publicat în European Heart Journal a constatat că hidratarea adecvată la vârsta mijlocie scade riscul de insuficiență cardiacă prin reducerea nivelului de sodiu seric, care, dacă este ridicat, activează mecanisme ce cresc tensiunea arterială.
Monitorizarea regulată a sănătății este esențială pentru scăderea riscului de insuficiență cardiacă
Teste precum ecografia cardiacă și markerii biochimici (NT-proBNP) pot detecta precoce riscul de insuficiență cardiacă. Consultă un medic pentru a gestiona afecțiuni precum diabetul sau apneea de somn, care cresc riscul cardiovascular.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate.

