Dacă suferi de colecistită, indiferent că este în formă acută sau cronică, probabil ai observat că simptomele se agravează după ce consumi anumite preparate și combinații de alimente, în principal prăjeli, preparate bogate în grăsimi, dar și usturoi sau alimente fibroase și ațoase, precum varza.
Este important de reținut și evitat acest tip de alimente care generează fie colică biliară, fie o suferință permanentă, însoțită de greață, senzație de gust amar și slăbiciune generală.
Ce este colecistita?
Colecistita este termenul medical folosit pentru disfuncționalitatea și inflamația vezicii biliare, iar suferința poate fi acută, ca în cazul colicii biliare, sau cronice.
Mecanismul colecistitei
Vezica biliară este un mic sac în care este stocată bila secretată de ficat, de unde este descărcată periodic în intestinul subțire pentru a participa la procesele digestive. Bila este un fluid care ajută la descompunerea grăsimilor, care reprezintă categoria de alimente cel mai dificil de digerat de către organism.
Ficatul produce în mod continuu bilă, iar vezica biliară o depozitează până când mănânci. Odată ce alimentele sunt prezente în stomac vezica biliară deja începe să se contracte, eliberând bila în duoden, simultan cu secreția exocrină de enzime pancreatice sau intestinale precum amilază, lipază, maltază, protează, lactază, sucrază pentru a prelua macronutrienții și a-i descompune.
Dacă există un impediment în golirea vezicii biliare, fie un obstacol mecanic, ca în cazul litiazei, polipilor biliari, ori afectarea funcționalității musculaturii netede ale pereților vezicii, ca în cazul „bilei leneșe” sau diskineziei, bila se poate acumula și poate provoca colecistită.
Colecistita acută
Colecistita acută este o inflamație bruscă și intensă a vezicii biliare. Poate provoca complicații grave, așa că este important să soliciți asistență medicală. Crizele multiple de colecistită acută pot duce la colecistită cronică.
Colecistita cronică
Colecistita cronică este o inflamație mai ușoară, pe termen lung, a vezicii biliare. În cele din urmă, leziunile cauzate de atacurile repetate de colecistită acută pot crea zone de fibroză în musculatura netedă, disfuncționalități în transmiterea impulsurilor musculaturii pereților și micșora vezica biliară până când aceasta nu mai poate funcționa. Întrucât ficatul continuă să secrete bila și aceasta să se acumuleze în vezică, lichidul se poate cristaliza, una dintre situațiile generate fiind cunoscute în termeni medicali populari sub formă de „noroi biliar”.
Pentru a putea identifica ce tip de alimente sunt factori declanșatori ai puseelor de colecistită, se recomandă păstrarea unui jurnal alimentar. Dacă acest lucru este dificil, se vor evita alimentele care sunt cel mai frecvent răspunzătoare de apariția simptomelor. Regimul alimentar în colecistită este individualizat în funcție de forma acută sau cronică.
Regimul în colecistită diferă
În colecistita acută sau colica biliară, însoțită de durere puternică în flancul drept abdominal, care iradiază în spate și umăr, frison, greață, amețeală și vertij, boala se tratează ideal în spital, iar alimentația orală va fi întreruptă. În afara medicației antispastice, în cazul febrei medicii pot recoamnda și administrarea de antibiotic. Pacientul trebuie investigat imagistic, clinic și paraclinic.
Din punct de vedere al regimului alimenatr, în primele 24‑48 ore se recurge la regim hidrozaharat: limonadă, ceaiuri slab îndulcite, sucuri de fructe diluate, supe limpezi de legume. Vor fi asigurați 2‑3 litri de lichid, iar lichidele vor fi administrate la 2‑3 ore, în funcție de pierderi.
După 48 ore se adaugă mucilagii din făinoase, piureuri de legume preparate cu lapte degresat sau iaurt, făinoase integrale cu lapte degresat. Pe măsură ce faza acută se diminuează, se adaugă brânzeturi proaspete de vaci, lapte și iaurt degresate, paste integrale, pește slab, fiert sau rasol, carne slabă de pasăre fiartă, legume fierte, apoi pâine prăjită. Treptat se trece la regimul specific colecistitei cronice.
Alimente recomandate în colecistita cronică
Pentru a minimiza simptomele, este recomandat să consumi cantități mai mici de alimente pe parcursul zilei în loc să mănânci două sau trei mese principale consistente. Verifică întotdeauna cu medicul tău înainte de a face modificări majore în alimentație. Următoarele liste te pot ajuta să îți planifici meniuri cu conținut scăzut de grăsimi și bogate în fibre.
- Carne slabă (îndepărtează grăsimea și pielea înainte de gătire) – Carne slabă de pasăre (pui, curcan) fără piele, vită slabă, mușchiuleț de porc, pește proaspăt sau congelat, conserve în apă, carne slab condimentată.
- Lapte și iaurt cu conținut scăzut de grăsimi – Lactate cu conținut scăzut de grăsimi, lapte cu fulgi de ovăz, cu griș, fidea sau orez, brânzeturi degresate – urdă, caș, brânză de vaci proaspătă, brânză tofu
- Ouă fierte moi, ochiuri în apă
- Grăsimi – unt proaspăt în cantitate mică (maxim 10 grame/zi), uleiuri vegetale cu moderație, sosuri cu conținut redus de grăsimi (de preferat pe bază de iaurt degresat) și puțin condimentate.
- Sosuri fără grăsimi
- Muștar și dressinguri pe bază de iaurt degresat
- Uleiuri de măsline și susan, dressing de lămâie, ierburi și condimente
- Pește proaspăt, pește congelat, pește conservat în apă, crab, creveți
- Pâine cu cereale integrale, cereale, biscuiți, tortilla și paste integrale – pâine, chifle, lipie, biscuiți și cereale integrale cu conținut scăzut de grăsimi, fără semințe sau fructe uscate, mămăligă moale, orez, tăiței, spaghete, macaroane integrale.
- Orez brun, quinoa, ovăz și cartofi copți
- Fructe proaspete, congelate, uscate sau conservate în suc propriu
- Legume proaspete, congelate și conservate – Legume proaspete nefibroase, congelate sau conservate, zarzavaturi și legume tinere (fasole verde, dovlecei, spanac, ciuperci, ștevie, lobodă etc), cartofi fierți sau piure.
- Fasole, mazăre și linte
- Fructe proaspete bine coapte, fără sâmburi și coji, congelate, conservate în compot ori gemuri fără zahăr sau preparate la cuptor.
- Zahăr în cantitate redusă, prăjituri de casă cu aluat uscat sau fiert (cu gem de preferat fără zahăr, cu brânză de vaci, cu fructe, albuș de ou, miere), budinci de griș sau orez, miere, jeleuri de fructe, gem, bezele, șerbet.
- Băuturi: apă minerală plată, ceai de mentă, mușețel, sunătoare, tei, supe de zarzavat, compoturi slab îndulcite.
- Condimente nu foarte picante și în cantitate redusă, mâncăruri nu foarte condimentate, de preferat pătrunjel, mărar, leuștean, tarhon, dafin, cimbru.
- Sare cu moderație, zeamă de lămâie pentru asezonat salatele și acrit ciorbele.
Alimente nerecomandate în colecistita cronică
Alimentele care ar trebui evitate includ:
- Preparate din carne cu grăsime – carne grasă de porc, rață, gâscă, oaie, carne de vânat, carne tocată, condimentată (chiftele, mici), afumată, prăjită, șnițele, conserve de carne, piftie grasă, untură, slănină, seu, jumări
- Toate mâncărurile prăjite – alimente preparate cu grăsime încinsă, rântașuri, maioneză, sosuri grase sau foarte condimentate, supe creme sau ciorbe grase
- Peștele conservat în ulei
- Mezeluri diverse precum cârnați, bacon, pepperoni, salam, crenvurști
- Lactate cu un conținut mare de grăsimi – lapte gras, lapte cu cacao, smântână grasă, iaurt gras, brânzeturi fermentate, sărate sau foarte condimentate, brânză topită sau cremă de brânză, cașcaval, sosuri de brânză de orice fel
- Ouă – prăjite, fierte tari, gălbenuș de ou în cantitate mare, ouă umplute cu pate și maioneză
- Zarzavaturi fibroase, ațoase crude – andive, ridichi, sfeclă, varză, conopidă, broccoli, fasole uscată, mazăre, castraveți, ceapă, usturoi, hrean
- Fructe necoapte sau acre
- Sosuri – sosuri pentru grătar, sos cu ardei iute, sosuri foarte picante, cu usturoi, ardei iute, hrean, piper negru, muștar, boia, mâncăruri foarte condimentate
- Unt, margarină, maioneză
- Pâine și produse de patiserie – pâinea caldă, proaspătă, cerealele cu zaharuri adăugate, produsele de patiserie cu conținut ridicat de grăsimi, biscuiți, croasante, plăcinte, foietaje, saleuri, merdenele, gogoși, clătite, brioșe, prăjituri, fursecuri
- Cele mai multe produse de fast-food, bogate în grsimi și potențatori de gust, precum monoglutamatul de sodiu
- Majoritatea gustărilor ambalate, inclusiv batoane cu cereale, chipsuri, biscuiți și ciocolată
- Deserturi preparate cu multă grăsime, unt, gălbenușuri, produse preparate cu nuci, alune, ciocolată, cacao, aluaturi dospite, foarte proaspete
- Orice băutură foarte rece sau foarte fierbinte, acră, băuturi carbogazoase, orice băutură care conține alcool
Colecistita se poate preveni
Inflamația vezicii biliare poate fi prevenită, chiar dacă ai factori de risc precum calculii biliari, obezitatea sau o dietă dezechilibrată.
În primul rând, consumă mai multe legume, fructe, cereale integrale și proteine slabe (pește, carne slabă, leguminoase) preparate cât mai simplu, și cât mai puține prăjeli și alimente ultra procesate. Prăjelile și alimentele foarte procesate ar trebui evitate și consumate doar la ocazii, în niciun caz zilnic, inclusiv de persoanele sănătoase.
Nu uita că săritul peste mese sau dietele foarte restrictive pot duce la stagnarea bilei și la formarea pietrelor, iar pierderea bruscă în greutate poate favoriza formarea calculilor biliari, așa că dacă ai kilograme în plus este bine să slăbești treptat.
În al doilea rând, apa ajută la buna funcționare a sistemului digestiv și la prevenirea formării calculilor, deci bea suficientă de-a lungul zilei, îcepând de la trezire. De asemenea, exercițiile fizice moderate efectuate zilnic sau de cât mai multe ori pe săptămână pot contribui la menținerea unei bune funcționări a sistemului biliar.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate.