Datoria publică a Republicii Moldova a depășit 125 de miliarde de lei în 2024, marcând o creștere de 17,5 miliarde față de 2023, când a trecut de 100 de miliarde lei. Informația a fost făcută publică de expertul economic, Veaceslav Ioniță, într-o analiză pe blogul său. Potrivit economistului, această creștere este rezultatul unor factori economici și politici care merită analizați în detaliu, transmite libertv.md.
Motivele pentru care Guvernul se împrumută
Guvernul Republicii Moldova se împrumută în principal din două motive:
- Pentru investiții – Proiecte de infrastructură, drumuri, poduri și alte construcții de interes public.
- Pentru intervenții în criză – Ajutor social și economic în situații precum pandemia COVID-19, criza energetică sau războiul din Ucraina.
Investițiile și eficiența împrumuturilor
Împrumuturile pentru investiții sunt justificate economic, deoarece:
- Inflația și creșterea prețurilor la construcții fac ca proiectele realizate în trecut să fie mai ieftine comparativ cu cele care ar fi demarate astăzi.
- Un exemplu: dacă Guvernul s-a împrumutat cu 1 miliard de lei în 2019, costul total al datoriei (inclusiv dobânda) după cinci ani este de aproximativ 1,18 miliarde. Însă, dacă ar fi construit același proiect în 2024, ar costa 1,55 miliarde. Astfel, s-a realizat o economie de 370 milioane de lei.
- Creșterea veniturilor statului depășește dobânzile la datorie. De exemplu, în 2019, un împrumut de 1 miliard reprezenta 1,6% din veniturile guvernamentale, iar în 2024 reprezintă doar 1,1%.
- În 5 ani de zile dobânda cumulativă la împrumuturile guvernamentale au fost de 18%, investițiile s-au scumpit cu 55%, iar veniturile Bugetului Public Național a crescut cu 75%.
Împrumuturile pentru crize
În ultimii ani, Moldova s-a confruntat cu multiple crize:
- COVID-19 – A determinat intervenții financiare pentru sprijinirea populației și mediului de afaceri.
- Criza energetică și războiul din Ucraina – A necesitat sprijin pentru plata facturilor, iar intervențiile au fost susținute în mare parte prin granturi din partea UE, nu prin împrumuturi.
Datoria publică raportată la PIB
Deși suma absolută a datoriei poate părea mare, raportarea ei la PIB oferă o imagine mai clară:
- În 2018-2019, datoria publică reprezenta aproximativ 25% din PIB.
- În 2024, datoria a crescut la 35-36% din PIB, însă rămâne mult sub nivelul istoric maxim de 83% din PIB în 1998.
- Comparativ cu alte țări europene, Moldova are una dintre cele mai mici datorii raportate la PIB. Majoritatea țărilor europene au datorii publice în jur de 100% din PIB.
Dobânda și sustenabilitatea datoriei
Dobânda efectivă plătită de Guvern pe totalul creditelor contractate:
- În perioada de criză, a ajuns la 5% anual.
- În prezent, este de aproximativ 3,6% anual, dar tendința este de scădere spre 2,5%.
- Costul real al datoriei este gestionabil și sub control.
Impactul datoriei publice pe termen lung
Un principiu economic important este solidaritatea generațională, ceea ce înseamnă că proiectele majore (ex: drumuri, poduri) trebuie finanțate pe termen lung, iar costurile trebuie distribuite între mai multe generații.
Concluzii
- Creșterea datoriei publice în Moldova nu este alarmantă, având în vedere raportul său scăzut față de PIB și comparativ cu alte țări europene.
- Împrumuturile pentru investiții sunt eficiente, economisind bani pe termen lung, în special în contextul inflației.
- Guvernul trebuie să mențină un echilibru între împrumuturi și sustenabilitatea fiscală, având grijă să nu supraîndatoreze țara, dar nici să nu frâneze dezvoltarea economică prin lipsa investițiilor.
În concluzie, datoria publică a Republicii Moldova nu este o problemă majoră în prezent, dar este esențial ca guvernul să continue să gestioneze eficient împrumuturile și să prioritizeze investițiile productive.
