Factori cheie în îngrijirea bolilor cardiace – comunicarea și încrederea

Gestionarea unei boli cardiace poate fi provocatoare, însă cu sprijin și strategii adecvate, multe persoane reușesc să ducă o viață normală și activă. Tratamentul unei boli de inimă necesită deseori schimbări pe termen lung, iar acestea pot afecta mai multe aspecte ale vieții zilnice, inclusiv alimentația, activitatea fizică și gestionarea stresului.

Unele cercetări sugerează că e posibil ca persoanele cu boli cardiace să se simtă mai bine și să fie mai atente cu tratamentul dacă au încredere în medicul lor și dacă acesta își face timp să discute cu ele.

Înțelegerea afecțiunii și a importanței fiecărei părți din tratament ajută la adoptarea unor decizii mai bune pentru sănătate când o persoană suferă de boli cardiace. A avea o rețea de sprijin, fie că e vorba de familie, prieteni sau grupuri de suport, este de mare ajutor în menținerea moralului și motivației, iar colaborarea bună cu medicul curant este esențială.

Într-un studiu, cercetătorii au descoperit că pacienții cu boli cardiace care considerau că medicii lor sunt buni comunicatori erau mai predispuse să ia aspirină și medicamente de scădere a colesterolului așa cum li se recomandase. De asemenea, erau mai puțin predispuși să ajungă la urgențe. Un alt studiu a arătat că pacienții hipertensivi urmau riguros tratamentul cu medicamente de scădere a tensiunii arteriale dacă aveau, în general, încredere în medicul lor. Și alte cercetări recente au ajuns la concluzii similare.

Încrederea și comunicarea cu medicul ajută pacienții cu boli cardiace

Nu este niciun secret că încrederea și comunicarea sunt importante în orice relație medic-pacient, deși nu este foarte clar cum influențează aceste lucruri sănătatea pacienților cu boli cardiace, spune dr. Victor Okunrintemi, liderul echipei de cercetare în studiul referitor la comunicare. Acesta susține că noile studii nu demonstrează clar că pacienții nu mai ajung la urgențe pentru că medicii lor sunt buni ascultători. „Nu putem afirma cu siguranță că dacă aveți o relație de comunicare bună cu medicul dumneavoastră, vă veți simți mai bine”, a adăugat Okunrintemi.

Dar este logic, a mai spus acesta, ca pacienții care au impresia că au avut suficient timp să pună întrebări și care cred că medicul i-a ascultat, să fie mai predispuși să urmeze planul de tratament indicat. „Aceste tipuri de studii sugerează că pacienții pot avea rezultate mai bune dacă suntem buni comunicatori”, este de acord dr. Okunrintemi.

Dacă medicul comunică cu ei și îi ascultă, pacienții sunt mai complianți

Rezultatele studiului cu comunicarea se bazează pe interviurile a peste 6.800 de pacienți cu ateroscleroză – vase de sânge rigidizate, cu plăci care blochează arterele și din cauza cărora riscă să sufere un atac de cord sau accidente vasculare cerebrale.

Pacienții au fost rugați să estimeze cât de des medicul a petrecut suficient timp cu aceștia, le-a explicat clar tratamentul, le-a ascultat întrebările și a tratat cu respect ce au avut de spus. Per total, studiul a arătat că pacienții ai căror medici au îndeplinit aceste condiții, au raportat că s-au simțit mai bine: Aceștia erau cu 52% mai predispuși să ia statine pentru scăderea nivelului de colesterol și cu 26% mai predispuși să ia acid acetilsalicilic pentru a limita riscul de atac de cord.

Aceiași pacienți erau cu 41% mai puțin predispuși să ajungă la urgențe și cheltuiau mai puțin cu îngrijirile medicale, în medie, cu aproape 1.200 de dolari mai puțin. 

Bineînțeles, pacienții care comunică bine cu medicii lor se deosebesc de alți pacienți în multe feluri, consideră dr. Okunrintemi. Dar, a mai adăugat acesta, echipa sa a luat în considerare unii dintre acești factori, precum veniturile și starea de sănătate generală a pacienților, însă comunicarea tot a contat semnificativ la complianța pacienților la tratament.

Încrederea în medic îi face pe pacienți să respecte tratamentele

Al doilea studiu a inclus 201 pacienți cu tensiune arterială crescută și a arătat că pacienții care aveau încredere în medici își luau cum trebuie tratamentul în 93% dintre cazuri, față de 82% în rândul pacienților care aveau mai puțină încredere în medicii lor.

Potrivit purtătoarei de cuvânt a Academiei Americane a Inimii, care a fost și directoarea Women’s Heart Program (Programului pentru sănătatea inimii femeilor) al Centrului Medical Langone din New York., dr. Nieca Goldberg, aceste studii nu au demonstrat că încrederea sau comunicarea au făcut diferența în mod precis în atitudinea pacienților.

Cu toate acestea, Goldberg susține că comunicarea este esențială și deseori, problematică. Informațiile cu caracter medical pot fi complicate, iar pacienții sunt la rândul lor, diferiți, a ținut să precizeze aceasta. Unii vin la medic după ce s-au informat foarte mult de pe internet și au foarte multe întrebări, a declarat dr. Goldberg, în timp ce alții nu sunt atât de informați, și e posibil să înțeleagă cu greu informațiile care li se oferă.

„Trebuie să adaptăm ceea ce spunem în funcție de persoană”, a spus dr. Goldberg. Adresând un îndemn pacienților, aceasta a mai spus că e important ca aceștia să îi întrebe pe medici ce nu înțeleg și să repete ce aud de la aceștia ca să se asigure că înțeleg bine indicațiile de tratament. Pentru medici, dr. Goldberg e de părere că ar fi de ajutor nu numai să îi asculte pe pacienți, ci și să le dea informații simple în scris pe care aceștia să le ia acasă și să le consulte când au nevoie.

Statisticile arată, totuși, că medicii acordă mai multă atenție artei comunicării decât cu ani în urmă, sunt de acord atât dr. Goldberg, cât și dr. Okunrintemi. Școlile de medicină și cursurile de educație medicală continuă se concentrează din ce în ce mai mult pe competențele de comunicare și satisfacția pacienților este ceva ce ar trebui avut mereu în vedere.

Dacă li se vorbește clar

O comunicare clară și detaliată din partea medicului ajută pacienții să înțeleagă rolul fiecărui medicament, pașii de tratament și importanța acestora. Atunci când pacienții știu de ce trebuie să urmeze tratamentul și cum acesta îi ajută, sunt mai motivați să îl respecte.

Dacă li se reduce anxietatea

Pacienții cu boli cardiace au adesea temeri mari legate de sănătatea lor, iar comunicarea deschisă cu medicii le poate reduce anxietatea. Un medic care răspunde la întrebări și oferă informații în mod empatic inspiră pacienților mai multă siguranță și încredere, ceea ce îi determină să se implice activ în procesul de tratament. 

Dacă li se personalizează terapia

Când pacienții simt că medicul le ia în considerare nevoile individuale, preferințele și stilul de viață, sunt mai predispuși să urmeze tratamentul recomandat. Personalizarea planului face ca tratamentul să fie mai ușor de integrat în viața de zi cu zi, crescând astfel complianța.

Dacă sunt întrebați cum le merge

O comunicare deschisă permite medicului să afle dacă pacientul se confruntă cu dificultăți în a urma tratamentul, cum ar fi efectele secundare, costurile medicamentelor sau lipsa de motivație. Discutarea acestor probleme permite găsirea unor soluții, fie prin ajustarea tratamentului, fie prin includerea de măsuri de sprijin. 

Dacă sunt ajutați cu informații despre stilul de viață

Bolile cardiace necesită adesea modificări în alimentație, activitate fizică și alte obiceiuri. Un medic care oferă informații și sugestii cu privire la aceste schimbări poate face diferența în motivația pacientului de a le urma. Această susținere îi ajută pe pacienți să vadă schimbările ca parte din procesul de îngrijire, și nu ca pe un efort greu de menținut. 

Respectarea tratamentului medicamentos

Persoanele cu afecțiuni cardiace pot fi nevoite să ia mai multe medicamente zilnic, fiecare cu reguli de administrare specifice. Acest lucru poate fi dificil de gestionat, mai ales pe termen lung.

Schimbările dietetice

Bolile cardiace necesită o alimentație săracă în sare, grăsimi saturate și zahăr, cu accent pe fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe. Aceste modificări pot fi greu de integrat și menținut, mai ales dacă persoana nu a avut astfel de obiceiuri înainte.

Activitatea fizică

Exercițiile regulate sunt esențiale pentru sănătatea inimii, însă mulți pacienți au temeri legate de efortul fizic sau pot avea limitări în funcție de severitatea afecțiunii. Găsirea unui echilibru între activitatea sigură și benefică poate necesita ghidare din partea unui specialist.

Managementul stresului și al anxietății

Bolile cardiace pot provoca îngrijorări legate de sănătatea pe termen lung, iar stresul agravează simptomele. Este necesară dezvoltarea unor tehnici de reducere a stresului, cum ar fi meditația sau terapia psihologică, ceea ce poate reprezenta un efort în plus.

Monitorizarea constantă a sănătății

Persoanele cu boli cardiace trebuie adesea să-și măsoare tensiunea arterială, să monitorizeze nivelul colesterolului și să meargă la controale medicale frecvente, iar acestea pot deveni stresante și pot afecta rutina zilnică.

Deși poate fi dificil să trăiești cu o afecțiune cardiacă și să urmezi un tratament strict, gestionarea atentă și sprijinul adecvat pot face posibilă menținerea unui stil de viață activ și împlinit. Cheia este integrarea tratamentului în viața de zi cu zi într-un mod care să nu pare că afectează grav libertatea și bucuria de a trăi.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate.