Dezlipirea de retină – cauze, simptome și cum se poate evita

Dezlipirea de retină separă celulele retinei de stratul de vase de sânge care oferă oxigen și hrănire. Cu cât desprinderea se menține pe o perioadă mai lungă, fără tratament, cu atât este mai mare riscul de pierdere permanentă a vederii la ochiul afectat. Ce poate duce la o dezlipire de retină și ce presupune perioada de recuperare după o operație de dezlipire de retină?

Retina este un strat subțire de celule nervoase sensibile la lumină, aflat în partea din spate a ochiului; avem nevoie de o retină sănătoasă pentru a putea vedea clar. Dezlipirea de retină apare de obicei doar la un ochi și este o urgență medicală. Afecțiunea în sine este nedureroasă, însă semnele de avertizare apar aproape întotdeauna înainte ca aceasta să ia naștere.

Dezlipire de retină: simptome

• Apariția bruscă a mai multor pete minuscule care par să curgă prin câmpul vizual
• „Fulgere” de lumină într-unul sau în ambii ochi (fotopsie)
• Vedere încețoșată
• Vedere laterală (periferică) redusă treptat
• O umbră asemănătoare cu o cortină peste câmpul vizual.

Dezlipire de retină: tipuri

Există mai multe tipuri de dezlipire de retină:

Regmatogenă

Acest tip este cel mai frecvent. Desprinderile regmatogene sunt cauzate de o ruptură în retină, care permite trecerea lichidului și depozitarea lui sub retină, îndepărtând-o astfel de țesuturile subiacente. Zonele în care retina se desprinde își pierd aportul de sânge și nu mai funcționează, ceea ce duce la pierderea vederii. 

Cea mai frecventă cauză a dezlipirii regmatogene este îmbătrânirea. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, materialul similar gelului care umple interiorul ochiului, cunoscut sub numele de corp vitros, își poate schimba consistența, fie se va micșora, fie va deveni mai lichid.

În mod normal, acesta se separă de suprafața retinei fără nicio complicație – o afecțiune comună numită detașare vitreică posterioară. O complicație a acestei despărțiri este o ruptură. Pe măsură ce corpul vitros se separă sau se dezlipește de retină, acesta poate trage de retină cu suficientă forță pentru a crea o ruptură a acesteia. Lăsat netratat, corpul vitros lichid poate trece prin rupere în spațiul din spatele retinei, ducând astfel la dezlipirea de retină.

Tracțională

Acest tip de dezlipire de retină poate apărea atunci când pe suprafața retinei crește țesut cicatricial, determinând retina să se îndepărteze de partea din spate a ochiului. Dezlipirea tracțională este de obicei observată la persoanele care suferă de diabet zaharat necontrolat sau de alte afecțiuni.

Exudativă (seroasă)

În acest tip de dezlipire de retină, lichidul se acumulează sub retină, dar nu există rupturi în ea. Dezlipirea exudativă poate fi cauzată de degenerescența maculară legată de vârstă, vătămare oculară, tumori sau tulburări inflamatorii.

Factori de risc pentru dezlipirea de retină

Există o serie de factori de risc pentru dezlipirea de retină:

Istoricul familial

Dacă există membri în familie care au suferit o dezlipire de retină, riscul este mai mare pentru alte persoane din familie, deoarece pot exista factori genetici implicați. 

Vârsta a treia

Dezlipirea de retină este mai frecventă la seniori, deoarece corpul vitros (substanța gelatinoasă care umple interiorul ochiului) își poate schimba consistența, determinând separarea acestuia de retină și riscând ruperea acesteia.

Operație de cataractă în antecedente

Chirurgia oculară, cum ar fi operațiile de cataractă sau intervențiile pentru corectarea altor afecțiuni oculare, poate crește riscul de dezlipire de retină, mai ales dacă au existat complicații postoperatorii. 

Miopie degenerativă

Persoanele cu miopie severă au o probabilitate mai mare de a dezvolta dezlipire de retină, deoarece ochiul lor este adesea mai lung, ceea ce poate întinde retina și o poate face mai vulnerabilă la leziuni sau rupturi. 

Traumatisme oculare

Leziunile sau loviturile directe la nivelul ochiului, fie din accidente, fie din diverse sporturi, pot determina ruperea sau desprinderea retinei. 

Diabet

Persoanele cu diabet zaharat pot dezvolta retinopatie diabetică, o afecțiune care poate duce la ruperea retinei și la dezlipirea acesteia. Și afecțiunile autoimune sau infecțioase (de exemplu, sarcoidoza sau infecțiile oculare severe) pot contribui la risc, la fel și hipertensiunea arterială.

Opțiuni de tratament pentru dezlipirea de retină

Dezlipirea de retină se tratează prin intervenție chirurgicală. 

Fotocoagulare cu laser

Un fascicul laser este direcționat spre retină printr-un oftalmoscop. 

Crioterapie

Criochirurgia, criopexia sau înghețarea presupune utilizarea unei temperaturi extreme pentru a distruge țesutul anormal sau bolnav. Procedura lasă o cicatrice delicată care ajută la conectarea retinei la peretele ochiului.

Flambaj scleral

În zona în care retina s-a desprins, sunt cusute pe scleră benzi foarte subțiri de cauciuc siliconic sau burete. Țesutul din jurul zonei afectate poate fi înghețat sau poate fi cicatrizat cu ajutorul laserului. Un studiu pilot a stabilit preliminar că un tip de flambaj scleral cu cataramă capsulară pliabilă este fezabil pentru tratamentul eficient și sigur al dezlipirii complexe de retină regmatogene.

Vitrectomie

Lichidul vitros este îndepărtat din ochi și o bulă de gaz sau un balon de ulei de silicon sunt utilizate pentru a menține retina la locul ei. Rana este cusută, iar bula trebuie eliminată la 2-8 luni după procedură.

Retinopexie pneumatică

Aceasta poate fi utilizată dacă dezlipirea de retină nu este complicată. Chirurgul îngheață zona ruptă, folosind criopexia, înainte de a injecta o bulă în cavitatea vitroasă a ochiului. Aceasta împinge retina înapoi, împiedicând fluxul suplimentar de lichid să ajungă în spatele retinei. După câteva zile, presiunea face ca, în cele din urmă, retina să se atașeze de peretele din spatele ochiului.

Se estimează că aproximativ 90% dintre tratamentele pentru dezlipire de retină sunt de succes, deși unele persoane vor avea nevoie de tratament suplimentar. Uneori, nu este posibilă reatașarea retinei, iar vederea persoanei va continua să se deterioreze.

La câteva săptămâni după tratament, vederea pacientului trebuie să revină. Dacă macula (partea ochiului care ne permite să vedem ce este drept în fața noastră) este implicată în dezlipirea de retină, vederea persoanei nu va mai fi niciodată la fel de clară ca înainte. 

Ce presupune perioada de recuperare după o operație de dezlipire de retină?

Perioada de recuperare după o operație de dezlipire de retină poate varia în funcție de tipul intervenției, de gravitatea cazului și de răspunsul individual al pacientului la tratament. În general, recuperarea poate dura câteva săptămâni până la câteva luni. Iată ce presupune acest proces:

Imediat după operație

Este posibil ca pacientul să fie nevoit să stea în spital câteva zile, în funcție de complexitatea procedurii. În primele zile, ochiul poate fi mai dureros, iar pacientul poate experimenta o viziune încețoșată sau tulbure.

Limitarea activităților fizice

De obicei, pacientul va trebui să evite activitățile fizice intense și să nu ridice greutăți mari pentru o perioadă de timp. Se recomandă și evitarea mișcărilor bruște ale capului. Unele intervenții impun menținerea unei poziții specifice a capului pentru a ajuta la poziționarea retinei, cum ar fi poziția pe burtă sau pe o parte, timp de câteva zile.

Controlul vederii

Este posibil ca vederea să fie temporar afectată. Poate dura mai multe săptămâni până când viziunea să revină la normal sau să se îmbunătățească. În unele cazuri, îmbunătățirile se observă gradual.

Consulturi și urmărire medicală

Este important să urmezi programările de control pentru a verifica progresul vindecării. Medicul va monitoriza retina și va verifica dacă s-au format eventuale cicatrici sau complicații. Pot fi necesare mai multe intervenții sau tratamente suplimentare (de exemplu, injecții cu gaz sau cu aer pentru a menține retina fixată).

Riscuri și complicații

Există un risc de recidivă a dezlipirii retinei sau de formare a unor cicatrici care pot afecta viziunea. Infecțiile și hemoragiile sunt alte posibile complicații.

Perioada de recuperare după o operație de dezlipire de retină variază de la pacient la pacient, iar succesul operației depinde și de rapiditatea cu care a fost detectată dezlipirea. Cel mai important aspect este respectarea recomandărilor medicului pentru o recuperare optimă.

Care este prognosticul pacientului cu dezlipire de retină?

Prognosticul pacientului cu dezlipire de retină depinde de mai mulți factori, inclusiv de rapiditatea cu care se intervine chirurgical, de gravitatea cazului și de sănătatea generală a ochiului pacientului. În general, cu tratament adecvat și prompt, multe persoane își pot recăpăta o bună parte din vedere. Totuși, există și cazuri în care viziunea nu poate fi complet recuperată.

Dacă dezlipirea de retină este tratată rapid, adică într-un interval de timp scurt de la debutul simptomelor (de obicei în primele 24-48 de ore), șansele de succes ale tratamentului și de recâștigare a vederii sunt mult mai mari. De asemenea, dezlipirile de retină periferice (afectând zonele mai îndepărtate de centrul ochiului) au un prognostic mai bun decât cele care implică centrul retinei (macula), care este responsabilă de vederea detaliată. Pacienții cu afecțiuni preexistente, cum ar fi diabetul sau hipertensiunea arterială, pot avea un risc mai mare de complicații postoperatorii, care pot influența negativ prognosticul. 

Cum previi dezlipirea de retină?

• Vizite regulate la oftalmolog (mai ales persoanele cu factori de risc precum miopie severă, istoric familial de dezlipire de retină, diabet, etc.)
• Gestionarea hipertensiunii, a diabetului și a afecțiunilor oculare
• Evitarea accidentelor oculare prin protejarea ochilor (atenție persoanele care practică sporturi de contact sau activități care pot duce la accidente!).
• Recunoașterea simptomelor și tratarea rapidă a oricăror rupturi sau fisuri ale retinei poate preveni apariția unei dezlipiri complete. 

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate.