Demența este o afecțiune neurodegenerativă care afectează milioane de oameni la nivel global. Identificarea timpurie a semnelor subtile poate ajuta la gestionarea și tratamentul acestei boli.
Un diagnostic corect și diferențiat este esențial pentru a asigura că pacienții primesc tratamentul adecvat și gestionarea corespunzătoare a simptomelor.
- Semne subtile de demența ușor de confundat cu alte afecțiuni
- Pierderi de memorie recente
- Dificultăți în planificare și rezolvarea problemelor
- Confuzie cu privire la timp și locuri
- Probleme de vorbire și scriere
- Retragerea din activități sociale
- 6. Schimbări de personalitate și comportament
- Ce alte boli pot fi confundate cu demența
- Deficitul de vitamina B12
- Depresia
- Hipotiroidismul
- Infecțiile
- Boala Parkinson
- Boala Creutzfeldt-Jakob
- Encefalopatia traumatică cronică
- Cum se poate face o diferențiere corectă între demență și alte afecțiuni
Semne subtile de demența ușor de confundat cu alte afecțiuni
Pierderi de memorie recente
Unul dintre cele mai comune semne subtile ale demenței este uitarea evenimentelor recente. Persoanele afectate pot uita conversații recente sau pot repeta aceleași întrebări de mai multe ori.
Dificultăți în planificare și rezolvarea problemelor
Persoanele cu demență pot avea dificultăți în a urma un plan sau a lucra cu numere. De exemplu, pot întâmpina probleme în gestionarea facturilor sau în urmărirea unei rețete de gătit.
Confuzie cu privire la timp și locuri
Un alt semn subtil este confuzia legată de date, anotimpuri sau locuri familiare. Persoanele afectate pot uita unde se află sau cum au ajuns acolo.
Probleme de vorbire și scriere
Demența poate afecta capacitatea de a găsi cuvintele potrivite sau de a urmări o conversație. Persoanele pot opri brusc o conversație și nu știu cum să continue.
Retragerea din activități sociale
Persoanele cu demență pot începe să se retragă din activitățile sociale, hobby-uri sau proiecte de muncă. Acestea pot evita interacțiunile sociale din cauza schimbărilor pe care le experimentează.
6. Schimbări de personalitate și comportament
Schimbările de personalitate, cum ar fi anxietatea, depresia sau iritabilitatea, pot fi semne subtile ale demenței. Persoanele pot deveni confuze, suspicioase sau temătoare.
Ce alte boli pot fi confundate cu demența
Există mai multe afecțiuni care pot prezenta simptome similare cu demența, ceea ce poate duce la confuzii în diagnosticare. Iată câteva dintre acestea:
Deficitul de vitamina B12
Deficiența de vitamina B12 poate provoca probleme cognitive, confuzie și dificultăți în luarea deciziilor, simptome care pot fi confundate cu demența.
Depresia
Depresia severă, în special la vârstnici, poate imita simptomele demenței, cum ar fi pierderea memoriei, dificultăți de concentrare și retragerea socială.
Hipotiroidismul
O funcționare redusă a glandei tiroide poate duce la simptome cognitive, inclusiv pierderi de memorie și confuzie, care pot fi confundate cu demența.
Infecțiile
Infecțiile severe, cum ar fi infecțiile urinare la vârstnici, pot provoca delir și confuzie, simptome care pot fi confundate cu demența.
Boala Parkinson
Aceasta poate provoca simptome cognitive similare cu demența, inclusiv probleme de memorie și dificultăți în gândire.
Boala Creutzfeldt-Jakob
Aceasta este o afecțiune cerebrală rară care poate provoca simptome rapide de demență, inclusiv pierderi de memorie și schimbări de comportament.
Encefalopatia traumatică cronică
Cauzată de leziuni cerebrale repetate, această afecțiune poate duce la simptome cognitive și comportamentale similare cu demența.
Este important să fie consultat un medic pentru un diagnostic corect, deoarece unele dintre aceste afecțiuni pot fi tratate sau gestionate mai eficient decât demența progresivă.
Cum se poate face o diferențiere corectă între demență și alte afecțiuni
Diferențierea corectă între demență și alte afecțiuni care prezintă simptome similare necesită o evaluare medicală detaliată și cuprinzătoare. Iată câțiva pași esențiali în acest proces:
1. Evaluare medicală completă: Un medic va efectua o evaluare completă a istoricului medical al pacientului, inclusiv simptomele actuale, istoricul familial și orice alte afecțiuni medicale existente.
2. Examinare fizică și neurologică: Examinarea fizică și neurologică poate ajuta la identificarea semnelor fizice ale altor afecțiuni care ar putea cauza simptome similare demenței, cum ar fi problemele tiroidiene sau deficiențele de vitamine.
3. Teste de laborator: Analizele de sânge și alte teste de laborator pot detecta deficiențe de vitamine, dezechilibre hormonale sau infecții care ar putea contribui la simptomele cognitive.
4. Evaluare psihiatrică: O evaluare psihiatrică poate ajuta la identificarea tulburărilor de sănătate mintală, cum ar fi depresia sau anxietatea, care pot imita simptomele demenței.
5. Teste cognitive și neuropsihologice: Testele cognitive și neuropsihologice sunt utilizate pentru a evalua funcțiile cognitive ale pacientului, cum ar fi memoria, atenția, limbajul și abilitățile de rezolvare a problemelor. Aceste teste pot ajuta la diferențierea demenței de alte afecțiuni cognitive.
6. Imagistică cerebrală: Tehnici de imagistică, cum ar fi RMN (rezonanță magnetică nucleară) sau CT (tomografie computerizată), pot fi utilizate pentru a detecta modificări structurale în creier care sunt caracteristice demenței sau altor afecțiuni neurologice.
7. Monitorizarea simptomelor în timp: Monitorizarea simptomelor pe o perioadă de timp poate oferi indicii importante despre natura și progresia afecțiunii. De exemplu, simptomele demenței tind să se agraveze treptat, în timp ce alte afecțiuni pot avea un debut mai brusc sau fluctuant.
8. Consultarea cu specialiști: Consultarea cu specialiști, cum ar fi neurologi, psihiatri sau geriatri, poate oferi o perspectivă mai detaliată și expertiză în diagnosticarea corectă a demenței și a altor afecțiuni similare.
Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.