Scenarii privind referendumul constituțional de la Chișinău – validarea sau respingerea vectorului european

Soarta referendumului constituțional privind cursul de integrare europeană a Republicii Moldova îl preocupă pe guvernul de la Chișinău.

Importanța referendumului constituțional

Rezultatele plebiscitului vor determina traiectoria a două obiective majore stabilite de forțele pro-UE aflate la putere. În primul rând, un succes la referendum ar permite guvernului să faciliteze o victorie pentru președintele în exercițiu, Maia Sandu, la alegerile prezidențiale desfășurate în aceeași zi cu referendumul (20 octombrie).

În acest fel, realegerea actualului președinte poate fi o pârghie eficientă pentru perpetuarea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) la putere după alegerile din 2025. Al doilea obiectiv pe care îl urmărește guvernul este prevenirea unei lovituri de imagine pentru mișcarea pro-europeană din țară, în special pentru inițiatorii referendumului – Sandu-PAS.

De asemenea, în cazul unui eșec, deși fără nicio responsabilitate directă, UE va fi printre perdanți, inclusiv sprijinul public pentru aderarea la UE. Teoretic, referendumul nu este un factor determinant pentru procesul de aderare la UE, dar, practic, nereușita acestuia va alimenta euroscepticismul și sentimentele pro-ruse din țară.

Boicotul și votul “împotrivă”

Ultimele sondaje arată că referendumul are sprijin de la 51% dintre respondenți, iar intenția de a participa la el ar fi de 61% (CBS-Axa, iulie 2024). Totuși, numărul forțelor politice care promovează boicotarea referendumului sau votul „împotrivă” la referendum este suficient pentru a alerta guvernul.

Tabăra politică care promovează boicotul include Socialiștii, Partidul Dezvoltării și Consolidării (PDCM), Natalia Morari etc. Aceștia sugerează susținătorilor săi să nu participe la referendum.

Potrivit ultimelor sondaje, acești actori politici ar avea acces la aproximativ 15-18% din totalul electoratului. Poziția lor se învârte în jurul argumentului că referendumul nu este o cerință a UE pentru a promova integrarea europeană. De regulă, statele care au aderat la UE au organizat referendumuri constituționale pentru a modifica prevederile constituționale după finalizarea negocierilor de aderare.

Totuși, în etapa post-negociere, Constituția cere modificări pentru a legifera consimțământul țării, printr-un plebiscit constituțional, de a transfera anumite elemente ale suveranității sale la Bruxelles. Prin urmare, nicio țară membră nu a delegat UE competențe de suveranitate înainte ca aceasta să aibă claritate cu privire la rezultatele negocierilor de aderare.

Cine vrea vot „împotrivă” la referendumul constituțional

În paralel, Blocul „Pobeda”, Comuniștii și Irina Vlah (ex-bașcana Autonomiei Găgăuzia) sunt principalele voci care cheamă cetățenii să aleagă varianta „împotrivă”.

Astfel, cetățenii se vor opune inițiativelor Sandu-PAS de modificare a Constituției pentru a prevedea ca integrarea europeană ca vector al politicii externe a țării și pentru a permite necondiționat legislația europeană înainte de aderarea efectivă la UE. Alegătorii cu intenții negative de a vota la referendum ar putea aduna cel puțin 10% din populația eligibilă pentru vot.

Sondajele (CBS-Axa) arată că până la 23% s-ar putea opune integrării europene în cadrul referendumului, acest vot adunându-i atât pe simpatizanții vectorului eurasiatic, cât și pe cei nemulțumiți de instrumentalizarea referendumului de către actualul guvern pentru interesele de partid.

Două tipuri de riscuri pentru referendumul constituțional

Există două riscuri majore legate de rezultatele referendumului. Prima se referă la rata de participare, care depinde de posibilitatea de validare a referendumului cu ușurință și fără obiecții legale. Iar al doilea risc se referă la proporția celor care vor vota „pentru” la referendum. Acest aspect va influența legitimitatea plebiscitului.

Primul risc se referă la nivelul participării alegătorilor din țară și din diaspora. Obiectivul minim de care ar beneficia guvernul este o rată de participare care să depășească 50% din cetățenii cu drept de vot (3.3 milioane de alegători). Tocmai din acest motiv, Sandu le-a cerut cetățenilor să voteze la referendum, chiar dacă susțin varianta „împotrivă”.

Dacă rata este sub 33%, atunci referendumul ar putea fi invalidat din cauza participării insuficiente. Drept urmare, candidatul opoziției ajuns în turul doi al alegerilor prezidențiale va avea șanse sporite împotriva Maiei Sandu, a cărei capital de imagine va fi grav afectat de un referendum cu rezultat nefavorabil.

Efectele asupra președintei Maia Sandu

Fiind o inițiativă asumată de Sandu, referendumul și eșecul acestuia pot genera constrângeri serioase pentru realegerea actualului președinte în funcție. Guvernul a justificat, într-un fel sau altul, raționalitatea referendumului propus de Sandu pe durata de aproximativ 9 luni (ianuarie – septembrie 2024).

De aceea, inevitabil, traiectoria politică a președintelui Maia Sandu depinde de soarta referendumului. Dacă referendumul eșuează, prima parte vătămată va fi Sandu, după care imaginea țării pe plan extern și popularitatea vectorului european pe plan intern.

Al doilea risc implică obținerea unui rezultat slab la referendum, care ar putea submina legitimitatea intenției PAS-Sandu de a modifica Constituția țării. Acest lucru va afecta imaginea vectorului european, la un nivel similar, dar nu identic, cu criza de imagine suferită de UE în Republica Moldova după „furtul miliardului” provocat de coalițiile de guvernare oligarhice și declinul democratic în perioada „statului capturat” (din anii 2009-2014, respectiv 2015-2019).

Participarea, decisivă la referendumul constituțional

Un astfel de scenariu ar presupune ca rata de participare la referendumul constituțional să fie sub 40%. Astfel, chiar dacă aproximativ 60% dintre cei care participă la exercițiul electoral vor vota „pentru”, aceștia vor reprezenta mai puțin de 40% din totalul alegătorilor eligibili. Orice modificare a Constituției de către 1/3 din populația cu drept de vot va crea un teren fertil pentru contestarea rezultatelor referendumului pe termen mediu și lung, inclusiv o eventuală repetare a acestuia.

Conflictul politic pe acest subiect, care va fi practic inevitabil, va alimenta campaniile informaționale preexistente împotriva integrării europene a Republicii Moldova.

Principalele scenarii legate de referendum includ victoria votului „da” cu o rată de participare ridicată, votul pozitiv subminat de participarea scăzută și, respectiv, eșecul referendumului.

Scenariul 1. Votul masiv „da” este însoțit de o rată de participare de peste 50%

O astfel de evoluție va favoriza guvernarea, devenind o investiție masivă într-un vot de susținere pentru Sandu în turul doi al alegerilor prezidențiale. Acest rezultat va declanșa procesul de modificare a Constituției, dar ar putea fi încetinit sau chiar blocat în 2025 dacă PAS nu rămâne la putere. Cu toate acestea, transferul anumitor puteri de suveranitate către UE înainte de finalizarea negocierilor de aderare ar putea fi unul dintre elementele campaniei electorale pentru multiple forțe politice la alegerile legislative din 2025.

Scenariul 2. Majoritatea votează „pentru” modificarea Constituției, dar rata de participare este sub 40%

Chiar dacă referendumul nu eșuează, o prezență scăzută la vot va avea consecințe negative asupra legitimității sale. Forțele eurosceptice și pro-ruse vor folosi acest rezultat pentru a pune la îndoială vectorul european al țării și pentru a reduce încrederea în PAS. Va fi afectată și atractivitatea electorală a celorlalte forțe politice, în special pentru acele partide care au susținut referendumul. Parțial, acest scenariu are potențialul de a-i crea dificultăți lui Sandu în turul doi.

Scenariul 3. Referendumul eșuează, cu efecte dăunătoare asupra credibilității forțelor politice pro-UE și asupra imaginii țării

Acest scenariu se poate concretiza dacă combinația dintre boicot și vot negativ va duce la invalidarea referendumului. Chiar dacă acest rezultat nu va avea un efect juridic asupra negocierilor de aderare cu UE sau asupra Acordului de Asociere cu UE, implementat din 2014, guvernul se va afla într-o situație de criză de care va beneficia retorica euroscepticilor precauți și anti- pro-ruși europeni. Sub impactul acestui scenariu, Sandu ar putea pierde în turul doi în fața candidatului susținut de votul colectiv al opoziției, pulverizând de câteva ori sprijinul pentru PAS la alegerile parlamentare din 2025.