Curățarea spațiului informațional din Republica Moldova înainte de alegeri și referendum: Libertatea presei, sub amenințare

Într-o postare amplă publicată recent de pagina „Cutia Albă” pe rețelele de socializare, se dezvăluie un tablou alarmant al modului în care autoritățile din Republica Moldova gestionează spațiul informațional înainte de alegerile și referendumurile ce urmează. Postarea atrage atenția asupra unei serii de măsuri controversate, care, sub pretextul protejării securității naționale, au condus la suspendarea și închiderea unor posturi de televiziune critice față de guvernare.

Contextul stării de urgență prelungite

De la izbucnirea crizei gazelor și, ulterior, a războiului din Ucraina, Republica Moldova a fost condusă timp de doi ani sub regimul unei Comisii pentru Situații Excepționale (CSE). Această comisie a fost inițial instituită pentru a gestiona urgențele cauzate de aceste crize, dar s-a transformat rapid într-un instrument de putere pentru guvernare. CSE a adoptat aproape o sută de decizii, multe dintre acestea conținând derogări de la legislația existentă, sub pretextul necesității de a acționa rapid și eficient în fața amenințărilor externe.

Pe parcursul celor doi ani, starea de urgență a fost prelungită de peste 10 ori, ultima extindere fiind până la 31 decembrie 2023. Deși intensitatea războiului din Ucraina a scăzut după primele luni, starea de urgență a continuat, ridicând semne de întrebare cu privire la adevăratele motive din spatele acestei prelungiri.

Închiderea televiziunilor: Primele semne

La 16 decembrie 2022, prin Dispoziția nr. 54, CSE a suspendat licențele a șase posturi de televiziune: Primul în Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV 6, Orhei TV și RTR Moldova. Deși oficial, aceste suspendări au fost prezentate ca temporare, efectele asupra posturilor TV au fost devastatoare. O suspendare de lungă durată a licenței TV înseamnă, în esență, închiderea permanentă a postului, deoarece acesta pierde contractele de publicitate, poziționarea în grila de programe a operatorilor de cablu și, implicit, audiența.

Motivul oficial invocat de CSE pentru aceste suspendări a fost legat de sancțiunile impuse de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei de Stat a SUA împotriva unor cetățeni ruși și moldoveni, printre care Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor. Însă „Cutia Albă” subliniază că măsurile au fost aplicate selectiv, vizând posturile asociate lui Șor și Igor Dodon, în timp ce posturile controlate de Plahotniuc au fost inițial ocolite.

Întrebări fără răspuns: De ce nu au fost vizate și alte posturi?

O întrebare pertinentă ridicată în postare este de ce în lista de suspendări a CSE din decembrie 2022 a fost inclusă RTR Moldova, un post fără nicio legătură cu Șor sau Plahotniuc, și de ce nu au fost vizate alte posturi controlate direct de Plahotniuc, precum Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3. Aceste posturi, deși cunoscute ca fiind deținute de Plahotniuc, au continuat să funcționeze până în 2023.

O nouă rundă de suspendări înainte de alegerile locale din 2023

Situația a luat o turnură și mai drastică la 30 octombrie 2023, cu doar cinci zile înainte de alegerile locale din 5 noiembrie 2023. Prin Dispoziția nr. 91, CSE a suspendat licențele a încă șase posturi de televiziune: Orizont TV, ITV, Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3. Dacă primele două posturi (Orizont TV și ITV) au fost asociate cu Ilan Șor, celelalte patru erau binecunoscute ca aparținând lui Vladimir Plahotniuc.

Metoda prin care au fost închise aceste posturi a fost, de asemenea, neobișnuită. Dispoziția nr. 91 a completat pur și simplu Dispoziția nr. 54 din decembrie 2022, extinzând lista posturilor suspendate. Această măsură a ridicat suspiciuni că guvernarea ar putea folosi puterea CSE pentru a elimina orice sursă media care ar putea prezenta informații critice sau independente, în special în perioada preelectorală.

Promovarea proiectelor investiționale”: Un nou instrument de cenzură?

O altă măsură controversată menționată de „Cutia Albă” este modificarea Legii cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător, care a conferit Consiliului pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională dreptul de a suspenda licențele TV. Această modificare, adoptată pe 18 decembrie 2023, fără consultări publice, a permis autorităților să prelungească suspendările impuse de CSE, chiar și după încetarea stării de urgență.

În martie 2024, Consiliul a continuat seria de suspendări, vizând posturile care nu susțineau guvernarea sau care erau considerate neconforme cu interesele statului. Pe 20 martie 2024, au fost suspendate licențele unor posturi precum Canal 5, dar, în același timp, au fost aprobate investițiile pentru posturi afiliate cu guvernarea, cum ar fi Jurnal TV, Vocea Basarabiei și Noroc TV.

Reconfigurarea pieței media înainte de alegerile prezidențiale din 2024

La 7 august 2024, cu câteva luni înainte de alegerile prezidențiale, Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale și-a arătat „adevărata față”, după cum subliniază „Cutia Albă”. Au fost retrase licențele pentru Mega TV, sub pretextul unor tranzacții financiare suspecte, deși aceleași motive ar fi putut fi aplicate și altor posturi care au trecut cu bine verificările anterioare.

În același timp, în ședința din 26 aprilie 2024, Consiliul a aprobat investițiile pentru alte posturi, inclusiv pentru cele care au fost criticate pentru afilierile lor cu persoane aflate sub sancțiuni internaționale. Acest lucru sugerează, potrivit postării, o intenție clară de a reconfigura piața media din Moldova în favoarea unor entități media aliate cu guvernarea.

Libertatea presei, sub asediu: Perspective și posibile soluții

În lumina evenimentelor recente descrise de „Cutia Albă”, devine evident că libertatea presei din Republica Moldova se află într-un pericol real și iminent. Reconfigurarea pieței media prin suspendarea selectivă a licențelor și crearea de noi imperii mediatice afiliate politic nu doar că subminează pluralismul, dar creează și un climat de autocenzură și frică în rândul jurnaliștilor și organizațiilor media independente.

Impactul asupra societății civile

Unul dintre cele mai alarmante aspecte ale acestei situații este efectul asupra societății civile și a capacității cetățenilor de a accesa informații diverse și obiective. Într-o democrație funcțională, mass-media joacă un rol crucial în informarea publicului, supravegherea puterii și facilitarea dezbaterilor publice. Cu toate acestea, în Republica Moldova, pe măsură ce spațiul informațional devine din ce în ce mai controlat și centralizat, riscul ca informația să fie distorsionată sau manipulață crește exponențial.

Dacă această tendință continuă, cetățenii moldoveni ar putea fi privați de accesul la informații veridice și critice în perioade cruciale, precum campaniile electorale. Acest lucru ar putea influența direct rezultatele alegerilor, limitând capacitatea publicului de a face alegeri informate și favorizând consolidarea puterii politice în mâinile unui grup restrâns.

Reacția internațională și posibilitatea unor sancțiuni

Comunitatea internațională, inclusiv organizațiile care monitorizează libertatea presei și drepturile omului, ar putea juca un rol esențial în contracararea acestor tendințe negative. Republica Moldova este parte a mai multor acorduri internaționale care protejează libertatea de exprimare și drepturile omului, iar încălcările flagrante ale acestor principii ar putea atrage atenția organizațiilor internaționale și a partenerilor de dezvoltare.

Posibile reacții ar putea include apeluri pentru restabilirea licențelor suspendate pe nedrept, investigații internaționale asupra modului în care au fost luate aceste decizii și, în cazuri extreme, sancțiuni împotriva celor responsabili de subminarea libertății presei.

De asemenea, Moldova ar putea fi supusă unei monitorizări mai stricte în ceea ce privește respectarea standardelor democratice, ceea ce ar putea afecta relațiile sale internaționale și accesul la finanțări externe.

Strategii de rezistență pentru media independentă

În acest climat de nesiguranță, mass-media independentă din Moldova trebuie să găsească modalități de a rezista presiunilor și de a-și menține independența editorială. Acest lucru poate include:

1. Colaborarea internațională: Formarea de parteneriate cu organizații internaționale și instituții de presă din alte țări poate oferi protecție suplimentară și sprijin financiar pentru jurnaliștii care sunt supuși presiunilor interne.
2. Transparența financiară: Media independentă trebuie să-și consolideze transparența în ceea ce privește sursele de finanțare și să se asigure că acestea sunt protejate de influențele politice.
3. Adoptarea de noi tehnologii. Utilizarea platformelor digitale și a rețelelor sociale pentru a distribui conținut și a evita cenzura poate ajuta presa independentă să ajungă la public, chiar și în condiții de restricție a licențelor de emisie.
4. Solidaritatea între jurnaliști Jurnaliștii și organizațiile media trebuie să își unească forțele pentru a apăra libertatea presei, inclusiv prin formarea de alianțe și organizații care să ofere sprijin legal și moral.

Apel la acțiune

În final, „Cutia Albă” îndeamnă la o mobilizare largă a societății civile, a comunității internaționale și a tuturor actorilor care susțin democrația pentru a contracara aceste tendințe autoritare. Apărarea libertății presei nu este doar o chestiune de interes profesional pentru jurnaliști, ci o necesitate pentru protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor și pentru asigurarea unei democrații sănătoase în Republica Moldova.

Este crucial ca publicul să rămână vigilent și să sprijine inițiativele care promovează transparența, responsabilitatea și pluralismul în media. Numai printr-o reacție colectivă și concertată pot fi oprite aceste atacuri la adresa libertății de exprimare și poate fi asigurată o informare corectă și echilibrată a cetățenilor, esențială pentru funcționarea unui stat democratic.