Un feromon este o substanță chimică pe care un animal o produce și care modifică într-un fel anume comportamentul altui animal din aceeași specie. Unii oameni de știință descriu feromonii ca fiind un fel de agenți care modifică comportamentul. Însă mulți dintre noi nu știu că feromonii declanșează și alte comportamente în cazul animalelor din aceeași specie, pe lângă comportamentul sexual.
De exemplu, aceștia pot avea o mare varietate de alte funcții, cum ar fi una produsă de iepuroaice, care determină alăptarea puilor lor. La multe insecte sociale, cum ar fi furnicile, albinele și viespile, aproape fiecare parte a comportamentului coloniei este mediată de feromoni, de la semnalele reginei care afectează reproducerea lucrătoarelor în colonie până la feromonul de alarmă care activează apărarea coloniei împotriva inamicilor.
Hormonii, de regulă, funcționează intern și au un efect direct doar asupra individului sau ființei care îi secretă. Spre deosebire de majoritatea celorlalți hormoni, feromonii sunt ectohormoni. Ei sunt secretați în exteriorul corpului și tot ei influențează comportamentul unui alt individ. Astăzi ne îndreptăm atenția asupra funcțiilor pe care le au feromonii și dacă aceștia se găsesc și la oameni.
Pe scurt: despre feromoni
Feromonii sunt substanțe similare hormonilor, dar care funcționează în afara corpului.
Ei induc activitate în cazul altor indivizi, cum ar fi excitarea sexuală.
Cele mai multe insecte folosesc feromonii pentru a comunica.
Unele substanțe chimice au fost studiate pentru a testa acțiunile feromonilor la oameni, însă dovezile științifice sunt foarte puține în acest sens.
Tipuri de feromoni
Există patru tipuri principale de feromoni care au fost identificate în regnul animal:
- Declanșatoare, care provoacă un răspuns prompt și precis;
- Semnalizoare, care eliberează informații despre animal;
- Modulatori, care influențează emoțiile și dispozițiile;
- Primeri, care influențează răspunsurile endocrine sau neuroendocrine legate de dezvoltare și reproducere.
Ce funcții au feromonii
Animalele secretă feromoni pentru a declanșa multe tipuri de comportamente. Feromonii:
- trag un semnal de alarmă,
- semnalizează o urmă de mâncare,
- declanșează excitarea sexuală,
- spun altor insecte femele să își depună ouăle în altă parte,
- delimitează un teritoriu,
- creează o legătură între mamă și descendenți,
- avertizează alt animal că e cazul să se dea înapoi.
Experții spun că sistemul de feromoni al insectelor este mult mai ușor de înțeles decât cel al mamiferelor, care nu au un comportament atât de simplu și de stereotipic ca al insectelor. Se crede că primul feromon, bombykol, a fost identificat în 1959. Bombykol este secretat de femelele molii și este conceput pentru a atrage masculi. Semnalul feromonilor poate parcurge distanțe enorme, chiar și la concentrații scăzute.
Se crede că mamiferele detectează feromonii prin intermediul unui organ situat în nas, numit organul lui Jacobson (sau organul vomeronazal). Acesta face conexiunea cu hipotalamusul, în creier.
La oameni, organul vomeronazal este alcătuit din mici adâncituri sau fose care probabil nu fac nimic. Interesant este că organul vomeronazal este prezent, în mod clar, la fetuși, însă se atrofiază înainte de naștere. Dacă oamenii răspund la hormoni, cel mai probabil că își folosesc sistemul olfactiv.
Feromonii la oameni
Este foarte probabil ca oamenii, ca și alte mamifere, să aibă feromoni. Cu toate acestea, în ciuda numeroaselor site-uri de pe internet care vând „feromoni” pentru a face pe cineva irezistibil din punct de vedere sexual, niciun feromon uman nu a fost identificat chimic până în prezent.
Sunt voci care susțin că femeile și-ar putea sincroniza ciclurile menstruale dacă trăiesc în spații apropiate și că acest lucru ar putea fi mediat de un feromon neidentificat. În timp ce unele studii au arătat fenomenul sincroniei menstruale, multe altele nu au reușit să facă acest lucru. Mai mult, fenomenul nu a fost identificat și la femeile din Mali, Africa de Vest, care s-au retras împreună în timpul menstruației.
O altă utilizare greșită a termenului feromon este în așa-numitele petreceri cu feromoni, o tendință începută de un artist din Brooklyn în 2010. La aceste evenimente, persoanele singure adulmecă tricourile numerotate care au fost purtate de alții la petrecere pentru a vedea dacă le place mirosul.
Deși aceste întâlniri ar putea părea distractive, sunt denumite greșit, deoarece mirosurile de pe cămăși sunt unice pentru fiecare individ, nu feromoni la nivelul întregii specii care declanșează același comportament la fiecare persoană. Ideea din spatele acestor petreceri se bazează pe observația surprinzătoare că șoarecii preferau să se împerecheze cu șoareci care erau diferiți imunologic de ei înșiși în complexul major de histocompatibilitate (MHC), diferență care poate fi detectată prin miros.
Când s-a încercat un experiment similar cu studenții elvețieni adulmecând tricouri, s-a descoperit că femeile au găsit, în mod similar, mai atractiv mirosul bărbaților diferit de ele însele din punct de vedere imunologic. Cu toate acestea, replicările ulterioare ale experimentului nu au arătat efectul în mod consecvent. În mod clar, ideea de a alege un potențial partener după miros poate părea ceva atractiv, chiar dacă dovezile nu există încă.
Se crede că Gustav Jäger, un medic german, este primul om de știință care a scos la iveală ideea de feromoni umani, pe care el îi numea antropine. Gustav Jäger spunea că aceștia erau compuși lipofilici asociați cu pielea și cu foliculii care marcau „semnătură” individuală a mirosurilor emanate de oameni. Compușii lipofilici sunt aceia care tind să se combine cu (sau sunt capabili să se dizolve în) lipide sau grăsimi.
În ceea ce privește locul în care feromonii sunt secretați la oameni, se presupune că feromonii ar putea fi prezenți în spermă, laptele matern, salivă, urină sau secrețiile vaginale. Totuși, cea mai proeminentă teorie este că feromonii sunt secretați la oameni de glandele sudoripare și absorbiți în moduri similare cu modul în care sunt percepute mirosurile umane.
În ceea ce privește rolurile pe care le joacă feromonii la om, există puține dovezi în acest sens. Teoria principală este că feromonii joacă un rol similar cu cel pe care mirosurile îl joacă la oameni.
Mulți oameni asociază mirosurile cu excitația sexuală, de exemplu.
Oamenii de știință cred că feromonii ar putea juca un rol în a ne atrage către anumiți oameni în detrimentul altora. Cu alte cuvinte, feromonii – cum ar fi mirosul corporal, aspectul fizic și alți stimuli – ne pot ghida atracția față de potențialii parteneri sexuali la un nivel mai primitiv, biologic.
Ce spun studiile
Un studiu, publicat în ianuarie 2016 în revista „Respirology”, a arătat că o substanță numită AND (un derivat din progesteron) a cauzat umflarea țesutului erectil din nasurile participantelor de sex feminin. Acest lucru a fost considerat drept o dovada că AND ar putea fi un feromon funcțional.
Un alt „concurent” pentru rolul de feromon uman este androstadienonul. Există unele dovezi ce arată că androstadienonul, un compus din transpirația bărbaților, sporește atracția, afectează starea de spirit și valorile cortizolului și activează zone din creier care sunt asociate cu cogniția socială. Un studiu a descoperit că acest compus din transpirație a sporit comportamentele cooperative în rândul bărbaților.
Androstenonul, secretat doar de bărbați, a fost de asemenea testat pentru potențialul său rol de feromon. Potrivit unor studii, androstenonul poate crește libidoul unei femei, în special dacă ea este în prezența acestei substanțe și dacă se află la ovulație.
Produsele cu feromoni funcționează?
De la spray, parfumuri și colonii, există numeroase produse pe piață care pretind că conțin feromoni sau sunt îmbunătățite cu feromoni. Ideea din spatele acestor produse este că folosirea uneia dintre aceste arome te va ajuta să atragi pe cineva din punct de vedere sexual sau îți va crește compatibilitatea sexuală cu cineva de care ești atras.
Cu toate acestea, nici măcar nu este clar dacă feromonii există la oameni. Nu există dovezi că adăugarea de feromoni la parfumuri și colonii va avea un efect pozitiv asupra atracției sexuale sau dacă va avea vreun efect.
Un studiu a constatat că multe parfumuri care sunt comercializate că ar conține feromoni ar putea să nu aibă, de fapt, nicio astfel de substanță în compoziție. Cercetătorii au examinat 12 parfumuri care au fost comercializate sub pretextul că conțin feromoni. Ei au descoperit că doar șapte din acele produse conțineau feromoni sintetici. Cercetătorii studiului au avertizat cumpărătorii să se ferească de schemele de marketing false, observând că „producătorii de parfumuri nu par să urmeze niciun protocol științific în proiectarea și fabricarea acestor produse.”
Deși nu există nicio dovadă că produsele umane care conțin feromoni joacă un rol în atracția sexuală, există unele dovezi că produsele cu feromoni fabricate pentru animale pot fi eficiente.
De exemplu, un studiu a analizat dacă zgarda pentru câini care conține feromoni ar putea reduce temerile și anxietatea asociate cu sunetele și intensitatea furtunilor. Iar la final, oamenii de știință au conchis că da, câinii care poartă o astfel de zgardă ar putea fi feriți de frică și de anxietatea în perioadele în care sunt expuși la furtuni.
În general, dovezile existenței feromonilor la oameni sunt puține, dar acestea nu pot fi excluse în întregime. Dacă feromonii umani vor fi descoperiți vreodată, efectele lor sunt, probabil, foarte subtile, susțin oamenii de știință.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate.
