Vasile Bolea, lider al partidului ”Renaștere” și deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a lansat un avertisment către Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) în cadrul unui interviu. Bolea a subliniat riscurile pe care le implică unele dintre legile propuse recent de majoritatea parlamentară.
Deputatul a făcut referire la un proiect de lege examinat săptămâna precedentă, care vizează persoanele supuse sancțiunilor internaționale. Acest proiect de lege include modificări semnificative care permit deschiderea dosarelor penale și retragerea cetățeniei Republicii Moldova pentru cei afectați de sancțiuni.
”Toate legile pe care le votează PAS cu duiumul, vor fi folosite tot împotriva lor. Am examinat săptămâna precedentă un proiect de lege care e făcut împotriva cetățenilor, împotriva celor care au sancțiuni internaționale și în cadrul acestui proiect s-a intervenit cu anumite modificări, că vor putea fi deschise dosare penale pe numele celor care au nimerit sunt sancțiunile internaționale și vor putea fi lipsiți de cetățenia Republicii Moldova”, a menționat deputatul.
Bolea a menționat că există și deputați din actuala majoritate parlamentară care se află sub sancțiuni internaționale, sugerând că aceștia ar trebui să analizeze cu atenție implicațiile legilor pe care le adoptă, fără însă a da nume deputaților asupra cărora există sancțiuni internaționale.
”Există în parlament o parte de deputați din majoritatea actuală care la fel se află sub sancțiuni internaționale. Și ei vorbesc despre sancțiuni internaționale. Cum va fi folosită această lege împotriva celor din PAS? Se pare că ei nu înțeleg în ce mocirlă s-au băgat și le-aș recomanda să se mai gândească înainte de a vota un proiect, care într-un final se va întoarce ca un bumerang”, a spus liderul partidului.
Amintim că cetățenii Republicii Moldova vizați de sancțiunile internaționale ar putea fi trași la răspundere penală. Deputații din partidul de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) au votat, pe 16 mai, un proiect de lege în acest sens, în lectura a doua. Inițiativa legislativă a fost criticată de opoziția parlamentară.
Ce presupune proiectul de lege elaborat de PAS
Parlamentul a îmbunătățit mecanismul de aplicare a măsurilor restrictive internaționale cu votul a 55 de deputați – 54 de la PAS și unul neafiliat. Partidul de guvernare susține că modificările survin în contextul în care mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova au ajuns în lista sancțiunilor internaționale.
Potrivit documentului, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) vor putea informa, acum, instituții ale statului cum ar fi Serviciul Fiscal și Agenția Servicii Publice, imediat ce cetățenii vor fi incluși pe liste cu sancțiuni internaționale.
Deputatul PAS Vasile Grădinaru a explicat într-un interviu pentru Radio Moldova că, odată cu intrarea în vigoare a noii legi, persoanele sancționate care vor dori să părăsească Republica Moldova ilegal nu o vor mai putea face atât de ușor. Detalii – AICI.
Proiectul prevede, de asemenea, și o derogare de la Codul Administrativ. Astfel, aplicarea sancțiunilor internaționale va fi executorie din momentul intrării în vigoare și nu va putea fi suspendată prin decizia autorităților publice sau acte judecătorești.
De asemenea, noua lege votată de PAS presupune că în organul suprem din Republica Moldova care supraveghează implementarea acțiunilor restrictive – Consiliul Interinstituțional de Supervizare – a fost inclusă și Banca Națională a Moldovei. Până acum, BNM nu a avut reprezentanți în cadrul Consiliului, deși, spune Vasile Grădinaru, „are cele mai mari pârghii în domeniul financiar bancar”.
Totodată, măsuri restrictive vizate în inițiativa legislativă mai presupun și blocarea fondurilor și resurselor economice.
Printre altele, parlamentarul a declarat că proiectul de lege nu prevede retragerea cetățeniei Republicii Moldova persoanelor vizate de sancțiuni, ci sunt incluse, mai degrabă, câteva aspecte tehnice.
Cine sunt moldovenii vizați de sancțiuni internaționale
În octombrie 2022, Departamentul de Finanțate al Statelor Unite ale Americii a impus sancțiuni internaționale pentru oligarhii moldoveni fugari Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc. Instituția anunțase atunci că aceștia sunt sancționați pentru „acțiuni legate de corupție sistemică și interferență în alegerile din Republica Moldova, cea din urmă fiind susținută de Kremlin”. Totodată, SUA au sancționat șapte persoane afiliate serviciilor secrete rusești, implicate în destabilizarea situației din Republica Moldova.
La 28 aprilie 2023, UE a instituit, la cererea Republicii Moldova, un cadru de măsuri restrictive specifice împotriva persoanelor răspunzătoare pentru sprijinirea sau punerea în aplicare a unor acțiuni care subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova, precum și democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea țării. Acestea îi vizau atât pe cei doi fugari, Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, cât și deputata fostului Partid Șor, declarat neconstituțional, Marina Tauber și fostul șef-adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc.
La scurt timp, și Canada a aprobat o listă de persoane care vor fi sancționate pentru că ar fi colaborat cu Rusia. Pe lângă cei vizați de sancțiunile europene, Ottawa l-a inclus și pe Vladimir Andronachi, Veaceslav Platon și Constantin Botnari. Pe lista de sancțiuni a fost inclus și ex-Partidul „Șor”, declarat neconstituțional în 2023. Ulterior, Canada a extins lista persoanelor care încearcă să destabilizeze situația din Republica Moldova, printre care mai mulți ex-membri ai fostului partid Șor.
În luna februarie a acestui an, Consiliul Uniunii Europene a anunțat că alte șase persoane ar urma să fie sancționate, printre care Victor Petrov, adjunctul guvernatoarei autonomiei găgăuze Evghenia Guțul, și Dumitru Chitoroagă, proprietarul unor canale de televiziune din Republica Moldova, a căror licență a fost suspendată.
„Eforturile de destabilizare a Republicii Moldova au crescut semnificativ de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și reprezintă o amenințare directă la adresa stabilității și securității frontierelor externe ale UE”, potrivit unui comunicat al Consiliului European.
UE și-a exprimat de mai multe ori sprijinul său pentru Republica Moldova, inclusiv pentru reziliența, securitatea, stabilitatea, economia și aprovizionarea cu energie ale acestei țări care se confruntă cu activități destabilizatoare la care instigă actori externi.
