Curtea Constituțională a Republicii Moldova a stabilit legalitatea înlocuirii sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în întreaga legislație a țării, inclusiv în Constituție. Această hotărâre a stârnit un val de reacții și polemici în societatea moldovenească.
Decizia Curții Constituționale a fost întâmpinată cu indignare de către partidul ”Renaștere” care o consideră o trădare a identității naționale și un pas către pierderea suveranității naționale în fața influenței străine.
Criticii deciziei susțin că acceptarea oficială a „limbii române” în detrimentul „limbii moldovenești” este o concesie la adresa influenței României și așa-numiților parteneri europeni. Aceștia văd în această schimbare nu doar o renunțare la identitatea națională, ci și o amenințare pentru independența Republicii Moldova.
”Curtea Constituțională a Republicii Moldova a recunoscut ca fiind legală înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toată legislația, inclusiv în Constituție. Speră judecătorii Curții Constituționale la un premiu similar cu cel acordat Maiei Sandu la Timișoara? Cum altfel se poate explica recunoașterea ca legitimă înlocuire a limbii vorbite de strămoșii noștri care au trăit secole de-a rîndul pe teritoriul Moldovei? Curtea Constituțională, ca și Maia Sandu și PAS, este gata să arunce totul, economia, independența, suveranitatea și chiar și limba maternă, la picioarele așa-zișilor parteneri! Dacă integrarea europeană înseamnă să-i lipsească pe moldoveni de tot, atunci e clar că nu avem nevoie de o astfel de integrare! Lumea este mai mare decît Europa!”, a notat formațiunea într-un comunicat.
Și președinta partidului, Natalia Parasca, a comentat decizia Curții Constituționale, menționând că această decizie nu schimbă nimic pentru locuitorii țării noastre. Totodată, aceasta a menționat că speră ca problemele de lingvicstică și denumirea limbii să nu mai fie o problemă pe viitor.
”Decizia Curții Constituționale nu schimbă nimic pentru sute de mii de locuitori ai țării noastre care au moștenit limba moldovenească de la strămoșii lor. Cred că va veni timpul în care problemele de lingvistică și denumirea limbii vor fi tratate de oameni de știință și istorici profesioniști, dar nu de politicieni”, a notat președinta Natalia Parasca.