Persoanele care suferă de boli ușoare de inimă sunt mai predispuse să considere despre ei că au o sănătate precară, că sunt mai anxioși și mai pesimiști decât restul populației. Aceste probleme sunt mai comune în rândul femeilor decât în rândul bărbaților, au descoperit cercetătorii.
Anxietatea și tulburările asociate acesteia sunt frecvente la pacienții cu boli cardiovasculare și pot influența semnificativ sănătatea cardiacă.
Există o legătură între anxietate și bolile de inimă?
Tulburările de anxietate sunt asociate cu debutul și progresia bolilor cardiace și, în multe cazuri, au fost legate de rezultate cardiovasculare adverse, inclusiv mortalitate. Atât mecanismele fiziologice (disfuncție autonomă, inflamație, disfuncție endotelială, modificări ale agregării trombocitelor), cât și mecanismele comportamentale de sănătate pot ajuta la explicarea relațiilor dintre tulburările de anxietate și bolile cardiovasculare.
Având în vedere asocierile dintre tulburările de anxietate și sănătatea cardiacă precară, identificarea și tratamentul în timp util și precis al acestor afecțiuni este de cea mai mare importanță. Din fericire, intervențiile farmacologice și psihoterapeutice pentru managementul tulburărilor de anxietate sunt în general sigure și eficiente.
CREZI CĂ SUFERI DE ANXIETATE?
Sunt necesare studii suplimentare pentru a determina dacă intervențiile pentru tratarea tulburărilor de anxietate au un impact în cele din urmă atât asupra sănătății psihiatrice, cât și asupra sănătății cardiovasculare.
Anxietatea și evoluția bolilor de inimă
Asocierea dintre anxietate și bolile de inimă nu a fost la fel de studiată ca relația dintre depresie și bolile de inimă.
Cu toate acestea, dr. Una D McCann, directorul Programului pentru tulburări de anxietate de la Centrul Medical Johns Hopkins Bayview, consideră că legătura este una puternică.
„După părerea mea și experiența mea clinică personală, tulburările de anxietate pot juca un rol major în bolile de inimă”, susține dr. McCann. „Cred că o privire cu adevărat atentă a anxietății ar dezvălui modalitățile în care aceasta poate avea un impact grav asupra bolilor de inimă, atât ca factor contributiv, cât și ca obstacol în recuperare.”
De exemplu, o reacție naturală la un atac de cord brusc poate fi similară cu tulburarea de stres post-traumatic:
- Este posibil să fii șocat de experiența ta față de apropierea morții și să eziți să faci lucruri normale pe care le făceai înainte.
- S-ar putea să retrăiești în mod constant evenimentul care ți-ar pune viața în pericol și să eviți activitatea sau locul asociat cu atacul de cord.
- Gândurile anxioase recurente îți pot afecta capacitatea de a dormi regulat.
- Gândurile tale despre ceea ce urmează pot fi extrem de negative și pot provoca o perspectivă drastic scurtată asupra viitorului.
Ce impact au bollle de inimă asupra stării tale psihice?
Principala dificultate întâmpinată când suferi de aceste boli este blocarea fluxului sanguin către inimă. Persoanele diagnosticate sunt mai predispuse la atacuri de cord (numite și infarct miocardic), alte complicații ale inimii cât și deces din orice altă cauză. Percepția despre starea fizică și mentală, cât și personalitatea pot avea un impact asupra stării generale a sănătății, sugerează autoarea studiului, Paula Mommersteeg.
Studiul a fost publicat în data de 21 februarie în jurnalul Circulația: Calitatea Cardiovasculară și Rezultate. “Am fost foarte intrigați de diferențele între sexe – nu ne-am gândit că pot fi atât de distincte” a spus Mommersteeg. Ea este asistent profesor de psihologie medicală și clinică la Universitatea Tilburg din Olanda. Mommersteeg a adăugat că datorită acestor descoperiri, medicii ar trebui să considere parametrii precum atitudinea negativă un potențial factor de risc în apariția bolilor de inimă.
Studiul a inclus peste 500 de persoane care sufereau de boli ușoare de inimă. A existat de asemenea și un grup de control de peste 1300 de persoane fără probleme cardiace. Voluntarii participanți la studiu au fost cu vârste cuprinse între 52 și 70 ani. Cercetătorii i-au rugat să completeze chestionare referitoare la sănătatea lor fizică și mentală.
Cu toate că studiul nu a putut demonstra o relație cauză-efect, a descoperit că persoanele cu probleme cardiace s-au descris ca persoane cu sănătate precară, anxioase, cu emoții negative combinate cu inhibiție socială în comparație cu celelalte persoane din grupul de control.
Cercetătorii au declarat că a fost identificat un număr de factori care ar putea explica diferențele între sexe. Printre acestea putem menționa normele sociale și culturale, vârsta la stabilirea diagnosticului, nivelul educațional, statusul marital, istoricul angajărilor și consumul de alcool.
Ce tulburări de anxietate poți experimenta
Tulburările de anxietate se împart în mai multe categorii. Iată câteva dintre ele:
- Tulburarea de panică – poate fi asociată cu o boală cardiacă sau poate fi confundată cu un atac de cord. Sentimentele de agitație extremă și teroare sunt adesea însoțite de amețeli, dureri în piept, disconfort la stomac, dificultăți de respirație și ritm cardiac rapid.
- Tulburare de stres posttraumatic (PTSD) – o afecțiune care poate urma unui incident șocant sau înspăimântător sau unui eveniment brusc care pune viața în pericol, cum ar fi o crimă, un accident major sau un atac de cord. O persoană care suferă de PTSD are deseori dificultăți în a se confrunta cu orice lucru asociat cu incidentul care i-a cauzat starea și experimentează sentimente de nervozitate și detașare.
- Tulburare obsesiv-compulsivă – Persoanele cu TOC vor gestiona gândurile și grijile nerezonabile, efectuând aceleași acțiuni mereu. De exemplu, un individ obsedat de simptomele cardiovasculare percepute care au fost verificate și eliminate de un medic le poate cerceta compulsiv sau le poate găsi altele noi ore în șir.
Diagnosticarea și tratarea anxietății
Este important să diferențiem anxietatea normală de tipul mai sever, mai ales dacă suferi și de o afecțiune cardiacă. Anxietatea interferează cu viața ta de familie sau te împiedică să fii productiv în viața ta profesională? Te împiedică să te implici în activitățile care îți făceau plăcere ? Dacă răspunsul este da, atunci este genul de anxietate care poate necesita un anumit grad de terapie sau asistență medicală.
În funcție de durata, severitatea și tipul de anxietate, tratamentul poate include terapie, medicamente sau o combinație a ambelor. Conform Hopkins Medicine, o metodă comună și eficientă de tratament este terapia cognitiv comportamentală (TCC), care implică trei componente principale:
- Managementul anxietății – Scopul este de a împiedica pacientul să se concentreze prea mult pe anxietăți legate de viitor, care sunt imposibil de controlat, și de a-l ajuta să se concentreze asupra prezentului. Managementul anxietății poate cuprinde exerciții de relaxare, concentrare senzorială și tehnici de yoga.
- Restructurare cognitivă – Persoanele cu tulburări de anxietate tind să „catastrofizeze” sau să ia prea mult în considerare posibilitatea unor evenimente dezastruoase sau apocaliptice. Restructurarea cognitivă implică o serie de pași logici care urmăresc să demonstreze că denaturarea evenimentelor și situațiilor nu este un lucru sănătos.
- Terapia prin expunere – urmărește să expună treptat și în mod repetat pacientul la activitatea sau mediul care provoacă anxietatea. Rezultatul de succes este atins atunci când individul poate gestiona eficient anxietatea, indiferent de factorul declanșator. Exemplele includ depășirea fricii de a trece un pod, navigarea cu succes într-o călătorie cu avionul sau petrecerea timpului într-o locație asociată cu un accident.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate.