Suferi de reflux gastroesofagian? Soluții pe care le poți încerca

Dintre numeroasele afecțiuni ale tractului digestiv, refluxul gastroesofagian este cea mai frecventă, având implicații atât asupra stării fizice, cât și asupra stării psihice a pacientului. Ca orice altă afecțiune cronică, refluxul gastroesofagian trebuie ținut sub control toată viața. Doar așa, dacă ai fost diagnosticat cu această boală, te vei putea bucura de o existență normală și fără temutele arsuri la stomac.

Cum recunoști refluxul gastroesofagian? 

Pe lângă arsurile la stomac, care pot să apară și după masă sau când stai în poziția culcat, refluxul gastroesofagian se manifestă și prin:

• senzația de gust acru sau acid în gură;
• salivare  excesivă;
• durere la înghițire;
• tuse seacă;
• răgușeală;
• senzație de corp străin în gât.

Un pacient cu reflux gastroesofagian se poate trezi brusc cu senzația de sufocare, mai intens resimțită noaptea, în poziția orizontală. Având loc prin instalarea unui laringospasm sau când o cantitate de acid din stomac și uneori bucăți de mâncare, ajung în zona din spatele gâtului provocand tuse și senzație de sufocare. 

Refluxul de acid este mai accentuat noaptea din trei motive: 

• concentrația de acid din stomac este mai mare noaptea. 
• în poziția culcat, este mai ușor ca acidul să refuleze și să rămână în esofag. 
• în timp ce dormim, nu înghițim atât de des și puternic.

Există temeri legate de afectarea somnului în cazul pacienților cu reflux, care are consecințe asupra sănătății în general, dar și asupra stării de dispoziție. 
Refluxul de acid poate contribui uneori la sinuzită! Adică, acidul poate călători până la nas și sinusuri, iar acest acid poate inflama mucoasa nasului și sinusurilor. Această problemă este mai frecventă la copii, dar poate fi observată și la adulți.

Soluții pe care le poți încerca în refluxul gastroesofagian

Ca medicație, se recomandă în principal inhibitori ai pompei de protoni, de tipul ozepromazol sau pentaprazol, de preferat înainte de culcare sau cum îți indică medicul gastroenterolog. Aceste medicamente acționează blocând etapa finală a producției de acid în stomac. 

Pentru simptomele de reflux care apar frecvent, inhibitorii pompei de protoni sunt cel mai eficient tratament medical. Aceste medicamente sunt sigure și au puține efecte secundare. Cu toate acestea, există un risc crescut de anumite efecte secundare în cazul dozelor mari sau în urma utilizării pe termen lung (peste un an). În cazul în care ești diagnosticat cu boala de reflux gastroesofagian, trebuie să eviți cinele bogate în produsele pe care nu le poți digera în mod corespunzător și să ții cont de câteva recomandări.

Recomandări privind alimentația

• Respectă orele de masă și adoptă un program alimentar format din 3 mese principale și 2 gustări, într-o atmosferă relaxantă, calmă. Mestecă foarte bine mâncarea și încearcă să nu mănânci în timp ce-ți citești emailurile sau când privești emisiunea preferată.
• Renunță la obiceiul de a bea lichide în timpul mesei. Acestea trebuie consumate în cantități mici, pe tot parcursul zilei.
• Altă recomandare de care trebuie să ții cont este să eviți alimentele dulci, fierbinți, acre, condimentate, dar și afumăturile, grăsimile și toate alimentele procesate.
• Ca să previi durerile de stomac, ia cina cu 2-3 ore înainte de somn.
• Încearcă să dormi cu capul mai ridicat, pe o pernă în plus, pătrată, sau ridică patul cu 15 grade. Evită să dormi pe burtă sau complet la orizontală – pentru a evita instalarea laringospasmului sau bronhospasmului din timpul somnului. Unii oameni își pot pierde cunoștința în timpul acestor episoade, de aceea prin aceste măsuri de ridicare a capului și trunchiului fie se previn, fie sunt mai ușor de eliberat căile respiratorii în cazul unui laringospasm asociat refluxului. În plus, ca să fii sigur că vei avea o noapte liniștită, cea mai bună poziție de dormit pentru refluxul gastroesofagian este pe partea stângă. 
• Îmbracă-te cât mai lejer și renunță la curelele foarte late și la hainele prea strâmte, pentru că acestea cresc riscul pentru apariția refluxului.
• După masă, nu încerca să faci activități fizice intense, precum ridicarea obiectelor grele, ca să nu crești suplimentar presiunea intraabdominală.
• Nu mesteca gumă, pentru că acest obicei poate crește secreția de acid gastric, și renunță la fumat. De altfel, și produsele de înlocuire a nicotinei pot crește secreția de acid gastric, așa că evită-le și pe acestea. Nicotina din țigări și unele soluții de vaporizare pot slăbi sfincterul esofagian inferior, conform cercetărilor mai recente.
• Tot de pe lista alimentelor și băuturilor care ar trebui evitate fac parte alcoolul și produsele care au în compoziție cafeină. Printre acestea se numără cafeaua, ciocolata, anumite băuturi carbogazoase, dar și băuturile și deserturile care au mentă. 

Ce alimente poți să consumi dacă ai reflux gastroesofagian

• Cereale și făinoase – pâine, chifle, lipie din cereale integrale cu conținut scăzut de grăsimi, orez, ovăz, tăiței, spaghete, macaroane.
• Lactate cu conținut redus de grăsimi – Poți să prepari fulgi de ovăz, griș sau orez cu lapte. Sunt recomandate brânzeturile degresate, cu un conținut foarte scăzut de sare, și brânzeturile nefermentate, cum sunt urda, cașul, brânza de vacă sau tofu.
• Carne – Poți să consumi carne de pasăre (pui, curcan fără piele), pește proaspăt sau congelat, foarte puțin condimentat sau chiar ouă fierte moi sau ochiuri pe care le poți prepara în apă.
• Recomandate sunt și legumele proaspete – fasolea verde, mazărea, dovleceii, spanacul, salata verde, dar și cartofii, câtă vreme sunt copți sau fierți.
• În privința fructelor, și acestea se pot consuma proaspete, dar și congelate – nu sunt recomandate citricele și nici oleaginoasele, adică fructele care au coaja lemnoasă. Mă refer aici la nuci, alune, migdale, fistic.

Ce mai poți face în ameliorarea simptomelor refluxului gastroesofagian

Încearcă să scapi de kilogramele în plus

Unele cercetări au arătat legături puternice între supraponderalitatea sau obezitatea și refluxul gastroesofagian. Rata bolii la persoanele cu obezitate poate fi de până la 79%. 

Specialiștii spun că acumularea kilogramelor în plus crește riscul de a dezvolta această afecțiunea, pe când pierderea în greutate pare să scadă acest risc. Se crede că acest lucru se datorează impactului excesului de grăsime corporală asupra metabolismului și modificărilor fizice din jurul esofagului și stomacului.

Nu mânca în exces

Mesele copioase favorizează apariția arsurilor la stomac și de reflux, iar de aceea ar trebui să nu mănânci în exces. Pentru a evita supraalimentarea, te poți concentra pe anumite tehnici. Mindfulness înseamnă a acorda atenție într-un anumit mod, intenționat, în momentul prezent și fără a judeca.

A mânca cu atenție înseamnă să acorzi timp alimentelor pe care le consumi, corpului tău și experienței de a mânca. Iar unele cercetări arată că în felul acesta mănânci mai puțin și optezi mai degrabă pentru alimente sănătoase, în detrimentul celor bogate în grăsimi saturate, sare și zahăr.  

Învață să gestionezi stresul

Stresul poate declanșa simptomele de reflux la unii pacienți. Există modalități dovedite care ar putea ajuta la gestionarea stresului, cum ar fi:

• Meditația Mindfulness
• Relaxarea musculară progresivă
• Respirație profundă
• Yoga
• Distracții relaxante, cum ar fi pictatul.

Dacă în ciuda acestor recomandări te confrunți în continuare cu simptomele refluxului gastroesofagian, consultă medicul specialist pentru investigații amănunțite. 

Complicații reflux gastroesofagian

Dacă nu este tratat la timp, refluxul gastroesofagian poate duce la mai multe complicații grave, inclusiv esofagită și esofagul Barrett. Esofagita poate varia foarte mult ca severitate, cazurile severe ducând la eroziuni extinse, ulcerații și îngustarea esofagului. De altfel, această afecțiune poate favoriza declanșarea unei sângerări gastrointestinale. Aceasta se poate prezenta sub formă de anemie, hematemeză, vărsătură, melenă (scaun închis la culoare). Inflamația cronică esofagiană de la expunerea continuă la acid poate duce, de asemenea, la cicatrici și la dezvoltarea stricturilor peptice, care duc la disfagie (dificultăți la înghițire).

Pacienții cu reflux acid persistent pot fi expuși riscului de esofag Barrett, definit ca metaplazia intestinală a esofagului. În esofagul Barrett, epiteliul normal de celule scuamoase al esofagului este înlocuit cu epiteliu columnar cu celule caliciforme, ca răspuns la expunerea la acid. Modificările esofagului Barrett se pot extinde proximal de la joncțiunea gastroesofagiană (GEJ) și au potențialul de a progresa către adenocarcinomul esofagian, ceea ce face ca depistarea precoce să fie foarte importantă în prevenirea și managementul transformării maligne.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate.