Ce cauzează și când ar trebui să ne îngrijoreze durerea în piept

Durerea în piept este un simptom care poate fi determinat de mai multe afecțiuni: cardiace, pulmonare, afecțiune ale esofagului, mușchilor toracelui, nervilor intercostali. Unele dintre aceste afecțiuni sunt severe, așa se face că durerile din piept pot fi un semnal de alarmă pentru o afecțiune gravă. Un asemenea disconfort, dacă este minor, poate să fie minimizat, dacă este mai sever poate să sperie.

Este recomandat ca persoana care are o durere toracică inexplicabilă să meargă la medic pentru a se stabili cauza și strategia terapeutică, dacă este cazul, mai ales dacă durerile sunt intense, sau dacă au o frecvență de câteva ori pe săptămână. De cele mai multe ori, durerea se simte ca o presiune, o durere la nivel sternal sau poate iradia spre gât, brațe, sau spate și poate dura de la câteva secunde la câteva ore.

În acest articol explicăm ce sunt durerile toracice, care sunt tipurile acestora, care pot fi cauzele și cum se pot investiga adecvat.

Tipuri de durere în piept

Durerile în piept reprezintă un motiv frecvent pentru care multe persoane ajung la urgență. Trebuie menționat însă că nu toți oamenii au același timp de durere în piept, aceasta diferă de la o persoană la alta, sau în funcție de cauză. Poate fi vorba despre dureri ascuțite, despre presiune și nu numai. Iată care sunt cele la frecvente dureri în piept:

Durere ascuțită în piept

Durerea ascuțită este frecventă la pacienții care au pericardită. Este o afecțiune care are la bază inflamația unei membrane care acoperă inima. Această inflamație provoacă o durere ascuțită în zona toracelui, care se agravează în timpul respirației, sau când pacientul se întinde.

Arsură în capul pieptului

Durerea poate lua și forma unei arsuri în piept. Se întâmplă în cazul persoanelor cu arsuri la stomac. Este o arsură care se resimte în spatele oaselor sternului și care se manifestă atunci când acidul gastric pătrunde din stomac în esofag.

Presiune toracică

Uneori, disconfortul toracic ia forma unei presiuni toracice, este ca și cum o greutate ar apăsa pe torace. În cele mai multe cazuri, disconfortul care se resimte ca o presiune are legătură cu un infarct miocardic.

Înțepătura în piept

Înțepăturile care se resimt în piept sunt intense, uneori se resimt ca și cum ar fi junghiuri.

Pentru că se crede că durerea toracică are legătură cu o afecțiune cardiacă, trebuie menționat că următoarele simptome nu sunt asociate cu o afecțiune cardiacă:

• senzația de acru în gură;
• mâncare care ajunge înapoi în gură;
• dificultate la înghițire
• durere care se intensifică la schimbarea poziției corpului;
• durere care se intensifică la respirație sau la tuse.

În schimb, dacă simptomele sunt sub forma unor arsuri stomacale atunci este posibil ca pacientul să aibă probleme cu inima sau cu stomacul.

Posibile cauze ale durerii în piept

Sunt mai multe cauze ale durerii în piept:

Boli cardiovasculare

Bolile cardiovasculare care au ca simptom durerea toracică sunt:

• angină: presupune un blocaj în vasele de sânge ale inimii. Blocajul reduce fluxul de sânge și de oxigen care ajunge la mușchiul inimii. Angina presupune dureri, dar nu și leziuni permanente. Este o durere care se resimte și la nivelul brațului, umărului, maxilarului. Este o durere pe care pacientul o simte ca pe o presiune. Disconfortul în cazul anginei este declanșat la efort fizic, stres emoțional. Odihna poate ajuta la ameliorarea durerii.
• infarct miocardic (atac de cord): dacă fluxul sanguin din vasele de sânge este redus, părți din mușchiul inimii pot muri. Este o durere asemănătoare cu cea din cazul anginei, dar spre deosebire de aceasta nu trece în caz de odihnă. Infarctul este însoțit și de simptome precum transpirație, greață, extenuare.
• miocardită: este o inflamație a mușchiului inimii care produce febră, oboseală și probleme cu respirația.
• pericardită: este o inflamație/infecție a sacului din jurul inimii. Durerile sunt asemănătoare cu cele din cazul anginei. Este posibil ca în unele cazuri durerea să devină mai puternică atunci când pacientul respiră, mănâncă sau stă întins pe spate.
• prolaps de valvă mitrală: presupune că o valvă mitrală nu se poate închide adecvat, ceea ce duce la dureri în piept, palpitații, amețeală. Este posibil ca în unele cazuri prolapsul de valvă mitrală să nu se manifeste (dacă este o formă ușoară).

Afecțiuni pulmonare

• pleurită/pleurezie: este o inflamație sau iritare a mucoasei dintre plămâni și cutia toracică. Se manifestă prin dureri ascuțite atunci când pacientul tușește, respiră sau strănută.
• pneumonie: cauzează dureri în piept. Este o afecțiune însoțită de febră, frisoane, tuse. În cazurile grave este însoțită de puroi la nivelul tractului respirator.
• embolism pulmonar: se produce atunci când un cheag circulă prin vasele de sânge. Dacă ajunge în plămâni, poate provoca dureri în piept, probleme de respirație, palpitații. Pot ajunge la embolism pulmonar inclusiv pacienții care au suferit o intervenție chirurgicală.
• pneumotorax: are loc în urma unui traumatism la nivelul pieptului. Presupune o cedare a plămânului, iar aerul este eliberat în cavitatea toracică.
• hipertensiune pulmonară: durerea care este provocată de hipertensiunea pulmonară este foarte asemănătoare cu durerea provocată de angină.
• astm: pe lângă durerea la nivelul pieptului, astmul se manifestă și prin dificultăți de respirație, respirație șuierătoare, tuse.

Tulburări digestive

• boală de reflux gastroesofagian: se manifestă prin senzație de arsură („piroxis” în termeni medicali), care apare adesea după masă și se poate agrava noaptea și când pacientul stă în poziție orizontală, dar și prin senzația de întoarcere a alimentelor din stomac către gură, însă fără a vărsa (în termeni medicali „regurgitare”). Sunt mai mulți factori care pot declanșa refluxul gastroesofagian: obezitate, fumat, sarcină, alimente grase, condimente.
• hipersensibilitate esofagiană: nu există o cauză cunoscută a hipersensibilității esofagiene, dar sunt situații în care esofagul devine dureros.
• ruptură esofagiană: durerile sunt bruște și puternice și sunt însoțite de vomă.
• ulcer peptic: este mai frecvent în cazul fumătorilor sau a celor care abuzează de alcool. Se dezvoltă ca urmare a unor leziuni la nivelul mucoasei de la nivelul stomacului sau a intestinului subțire.
• hernie hiatală: este o protruzie a stomacului deasupra diafragmului.
• pancreatită: se manifestă prin dureri la nivelul epigastrului, care pot fi însoțite de greață, diaree, transpirații reci, febră, puls crescut.

Probleme osoase sau musculare

Durerile în piept pot avea drept cauză un traumatism la nivelul pieptului. Sunt și alte cauze care trebuie investigate:

• probleme ale coastelor: durerea cauzată de o fractură la nivelul coastelor poate fi înrăutățită de o respirație îngreunată sau de tuse. Aceasta este adesea limitată la o singură zonă și este posibil ca pacientul să simtă durere atunci când aplică presiune.
• întindere musculară: tusea puternică poate răni sau inflama mușchii și tendoanele dintre coaste, provocând durerea în piept. Durerea tinde să persiste și se înrăutățește pe măsură ce pacientul devine activ.
• virusul varicelo-zosterian: zona zoster poate determina o durere ascuțită înainte de apariția erupției cutanate.

Anxietate sau atac de panică

Durerile în piept pot fi cauzate și de o stare de stres, atac de panică sau o anxietate prelungită. Consecința acestui stres duce la dureri în piept, palpitații, respirații îngreunate, transpirații, amețeli.

Diagnosticarea în cazul durerii în piept

În cazul în care pacientul ajunge la medicul cardiolog din cauza durerilor în piept, pentru a recomanda un tratament medicul trebuie mai întâi să stabilească un diagnostic, în baza simptomelor pacientului, a istoricului său medical, dar și a unor investigații suplimentare, dacă este nevoie. Tot cardiologul este și cel care interpretează rezultatele aparatului cardiovascular.

Analize de sânge

Analizele de sânge pot scoate în evidență dacă în mușchiul inimii există un surplus de anumite enzime, de exemplu. În acest fel, medicul își poate da seama care este cauza simptomelor.

EKG

Electrocardiograma este un test care evaluează activitatea electrică a inimii. Acest lucru se realizează prin intermediul electrozilor care sunt atașați pe piele. La acest test este important faptul că partea afectată a inimii nu înregistrează impulsuri electrice normale, tocmai de aceea EKG-ul poate indica dacă a avut loc un atac de cord sau nu.

Ecografie cardiacă

Ecocardiografia este o tehnică neinvazivă de diagnosticare. Ecografia nu este dureroasă și oferă rezultate în timp real. În plus, poate fi realizată ori de câte ori este nevoie.

Radiografie toracică

Este o investigație care permite medicului să evalueze starea plămânilor, starea inimii și a vaselor de sânge. O radiografie toracică poate arăta, printre altele, pneumonia.

Tomografia computerizată

Medicul poate recomanda o tomografie computerizată dacă suspectează un cheag de sânge în plămâni, sau o disecție aortică. Tomografiile computerizate pot fi realizate și cu substanță de contrast, pentru o mai bună vizualizare.

Cateterizare coronariană

Cateterizarea coronariană este un test care îi ajută pe medici să identifice arterele individuale care pot fi blocate sau numai îngustate și care pot cauza dureri la nivel toracic. Și în acest caz se folosește o substanță de contrast, printr-un cateter, adică un tub subțire care este introdus printr-o arteră.

Simptome care indică urgența medicală

Pacientul trebuie să meargă la un consult medical indiferent de tipul de durere în piept pe care îl resimte, dar mai ales dacă este o durere care nu trece sau care se amplifică sau se complică prin apariția altor manifestări.

• senzație bruscă de presiune, de constricție, strivire a sternului;
• durere în piept care iradiază spre maxilar și brațe;
• durere ascuțită și bruscă la nivelul pieptului, însoțită de dificultăți de respirație;
• greață;
• amețeli;
• palpitații;
• respirație rapidă;
• confuzie;
• transpirație excesivă;
• tensiune arterială mică.

De asemenea, trebuie consultat medicul în cazul următoarelor simptome:

• febră;
• frisoane;
• tuse cu expectorație galbenă-verde;
• dificultăți de înghițire;
• durere toracică severă care nu trece.

Importanța consultului cardiologic

Controlul la medicul cardiolog este foarte important. Este necesar să mergi la medic dacă:

• suferi de dureri severe în piept, continue sau intermitente;
• suferi de dificultate la înghițit;
• durerile durează mai mult de 3 – 5 zile;
• durerile devin mai puternice în loc să se amelioreze.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.