Politica moldovenească seamănă foarte mult cu vremea de afară, care vedem că-i urâtă, posomorâtă și nefirească pentru a doua lună de primăvară. Chiar dacă avem multe partide politice, politică cu adevărat, fac foarte puține din ele, iar astăzi mi-am propus ca să vă aduc la cunoștință cine sunt formațiunile mai active, în ce constă activismul acestora, ce face partidul de guvernare și dacă putem să ne așteptăm la careva surprize în viitorul apropiat.
Noutatea principală care ar fi e un sondaj nou prezentat de compania iData – Date Inteligente. Sondajul a arătat, în premieră apropo, că în cazul unor alegeri parlamentare, în Legislativ, pe lângă “tradiționalele” partide ca PAS, Partidul ȘOR și Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, ar accede și MAN-ul lui Ion Ceban. Mai mult chiar, partidul lui Ceban va decide și ce fel de coaliție de guvernare va avea Republica Moldova. Și asta pentru că PAS s-ar alege cu 45 de deputați, BeCS cu 32, Partidul ȘOR cu 18, iar MAN va avea 6. Respectiv, pentru o majoritate simplă din cel puțin 51 de deputați, PAS sau BeCS cu Șor, vor trebui să negocieze cu MAN.
Bine, în teorie, nu ar fi prea multe de negociat, deoarece Ion Ceban a anunțat la Congresul de constituire a Mișcării Alternative Naționale că partidul e unul pro-european, iar în cadrul unei emisiuni declara că va propune chiar semnarea unei declarații precum cea de la Snagov, din România anului 1995, când liderii partidelor parlamentare, își asumau prin semnătură, strategia națională pentru pregătirea aderării României la Uniunea Europeană.
Până la alegerile parlamentare e cale lungă, acestea urmând să aibă loc în 2025, eu personal nu cred în scenariul unor anticipate. Sondajul iData e o reprezentare a tabloului politic de moment și multe încă se vor schimba. Poate că Mișcarea Alternativă Națională va crește și mai mult în preferințele alegătorilor, după ce Ion Ceban va câștiga la toamnă cel de-al doilea mandat de Primar General al municipiului Chișinău, fiind cotat de toate casele de sondaje ca și principal favorit.
În orice caz, Ceban e activ, în special cu vizite peste hotare, în multe orașe ale țărilor din UE. Ca minus, Ceban nu e prezent deloc în restul țării, cu excepția municipiului Chișinău. Însă asta poate fi doar parte a unei strategii politice ce presupune concentrarea tuturor resurselor umane și financiare pe lupta pentru capitală.
Partidul de guvernare, PAS, pare să fi depășit principalele crize interne despre care s-a vorbit o perioadă, cei drept că doar pe surse. Chiar dacă oficial Maia Sandu nu face parte din PAS, șefa statului continuă să fie prezentă la evenimentele de partid și să-i facă astfel transfer de imagine. Punctul forte al Maiei Sandu rămâne în continuare politica externă, bifând puternic și în această săptămână după întrevederea trilaterală de la București cu președintele României, Klaus Iohannis și cancelarul Germaniei, Olaf Scholz.
Imaginea PAS se deteriorează însă ca urmare a ceea ce avem în interiorul țării, oamenii fiind în continuare nemulțumiți de inflația mare, mersul multor reforme, promovarea unor persoane în diverse funcții din stat și tot așa mai departe. Aici a început a interveni mai activ Dorin Recean, noul Premier, care în pofida a ceea ce zic membrii PAS, a moștenit de la Natalia Gavrilița multe probleme și în general o imagine negativă a guvernului. Corect va fi însă ca despre activitatea lui Recean să vorbim după primele 100 de zile de mandat. Igor Grosu, care e președintele PAS până la urmă, așa și nu reușește să urce în sondaje, conform iData, bucurându-se de încrederea a doar 1,2% din moldoveni. Nici deputații PAS nu reușesc să se facă prea remarcați și nici nu demonstrează un activism deosebit, mulți din ei transformându-se în simplă mașină de vot. Cel mai evident caz fiind cel al lui Mihail Popșoi, vicepreședinte al PAS și vicepreședinte al Parlamentului, care a dispărut aproape complet din vizorul publicului.
PSRM și PCRM rămân a fi un bloc politic mai mult la nivel declarativ, în realitate fiecare văzându-și de propria strategie. Comuniștii par a fi foarte cuminți, iar recent Vladimir Voronin anunța că formațiunea sa nu va mai participa la protestele organizate de Partidul „ȘOR”. Deși Voronin nu exclude că aceste proteste ar avea motive reale legate de majorarea facturilor pentru consumul de energie, liderul PCRM a declarat că agenda lui Șor nu corespunde cu scopul comuniștilor.
Probleme se atestă însă în interiorul PSRM. Alexandru Nesterovschi și Irina Lozovan, deputați aleși pe listele socialiștilor, au părăsit recent partidul și au anunțat crearea unei alte formațiuni politice. Aceștia doi au aderat însă imediat la Mișcarea pentru Popor creată de Ilan Shor și în ultimele zile tot publică cereri ale altor membri ai PSRM care i-ar urma pe ei. Inițiativa lui Nesterovschi și Lozovan de ași crea un nou partid e susținută de președintele Comitetului pentru relații internaționale din cadrul Dumei de Stat a Rusiei, Leonid Sluțki. E același politician rus care discuta și cu Ilan Shor și promitea gaz la un preț preferențial pentru raionul Orhei. Această implicare a lui Leonid Sluțki în ruperea PSRM a alertat conducerea partidului, care a și zburat imediat la Moscova. O delegație condusă de Vlad Batrîncea fiind primită în audiență de conducerea partidului lui Putin, “Rusia-Unită”. Nu cunosc prea multe detalii, dar din pozele publicate vedem că atât fețele rușilor, cât și ale socialiștilor, nu sunt prea vesele.
În același timp, Igor Dodon, liderul informal al PSRM, continuă să se implice activ în campania electorală din Găgăuzia și a transmis repetat socialiștilor că partidul are nevoie de un lider, adică, de el. Apropoul acestuia e și argument de același sondaj iData care arată că în cazul unor alegeri prezidențiale, Dodon ar acumula 17,6%, deci, rămâne a fi principala locomotivă politică pentru PSRM. Vedem însă cum își rezolvă problemele de ordin juridic.
Cel mai activ partid rămâne în continuare cel condus de Ilan Shor, acesta fiind în viziunea moldovenilor și al doilea cel mai activ politician după Maia Sandu. Și asta în condițiile în care Shor face politică fiind în Israel, dar îi devansează pe restul liderilor politici care sunt pe loc în Chișinău. În topul celor mai activi politicieni, conform iData e și Marina Tauber, cu 4,5%, iar în caz de alegeri parlamentare, Partidul Șor se va alege cu 18 deputați, ceea ce înseamnă de trei ori mai mulți decât sunt în prezent.
Totuși nu este clar dacă va exista Partidul Șor până la următoarele alegeri parlamentare și asta deoarece magistrații Curții Constituționale vor examina sesizarea privind constituționalitatea Partidului „ȘOR” pe data de 10 mai. Dacă va fi scos în afara legii, nu exclud că Ilan Șor va înregistra Mișcarea pentru Popor ca și formațiune politică, iar în paralel va încerca să consolideze partidul pe care Nesterovschi zice că-l construiește. Cu siguranță că Șor are mai multe planuri de rezervă și nu este în general exclus că magistrații Curții Constituționale să permită în continuare existența acestui partid.
Însă, faptul că SUA a impus lui Ilan Shor sancțiuni personale, va conta mult cred eu pentru Curtea Constituțională. Problema e mult prea delicată pentru a ghici, motiv pentru care propun ca să așteptăm verdictul magistraților. Cert este că reținerile membrilor ȘOR, perchezițiile și ridicările de bani arătate de autorități nu influențează negativ pe alegătorii moldoveni.
Renato Usatîi are aproximativ o lună de când și-a anunțat revenirea în politică și destul de activ organizează întâlniri cu moldovenii din țară, dar și de peste hotare. Usatîi este la moment singurul politician care discută cu diaspora, iar Partidul Nostru a reușit să-și consolideze mai multe organizații teritoriale. Faptul că Usatîi mizează pe diaspora e argumentat și de rezultatul din alegerile prezidențiale, când 19,7% din moldovenii de peste hotare l-au votat pe liderul Partidului Nostru. Renato Usatîi a declarat că moldoveni de valoare stabiliți cu munca și traiul peste hotare sunt gata să se implice alături de el în politică, iar la vară vom vedea probabil și un congres extraordinar al Partidului Nostru.
Printre partidele de opoziție se evidențiază și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei condus de ex-premierul Ion Chicu. Formațiunea a anunțat crearea mai multor organizații teritoriale, ultima în acest sens fiind cea de la Glodeni, acolo unde foști membri ai PDM, primari și consilieri locali, în frunte cu președintele raionului, Ion Cojocari, au aderat la echipa lui Chicu. Această mișcare s-a lăsat cu scandal, succesorul PDM, Partidul Social Democrat European, condus de Ion Sula, acuzând foștii colegi că au aderat la un partid putinist și în general a criticat traseismul politic.
Replica lui Chicu a fost una destul de dură, numindu-l pe Sula “un ratat” care “a fost alungat din propriul raion Ialoveni pentru ineficiență și discreditarea funcției deținute”. Liderul PDCM și-a editat ulterior postarea, însă nu e prima dată când folosește un limbaj agresiv în raport cu oponenții politici, lucru care în opinia mea îl dezavantajează. Partea amuzantă din toată această istorie e că Ion Sula la rândul său poate fi numit traseist politic, părăsind cândva PLDM pentru a adera la PD-ul condus de Vlad Plahotniuc. Cât despre PSDE, chiar și după așa-zisa reformare și schimbare a denumirii, nu reușește să se evidențieze și nici să adune capital politic, fiind o opțiune de vot doar pentru 0,8% din moldoveni conform aceluiași sondaj iData.
Chiar dacă partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, CUB, iese aproape zilnic cu idei și propuneri interesante, prezintă soluții și organizează foarte des conferințe de presă, nu prea reușească să ajungă în spațiul informațional și să se impună ca o alternativă de dreapta pro-europeană. Cu tot respectul pentru Igor Munteanu, care e un om decent și profesionist, profilul dumnealui nu este atractiv pentru electoratul din țara noastră. Când CUB va reuși să identifice un alt lider, mai carismatic, mai aproape ca și profil de moldoveni, probabil că va crește și în sondaje.
Altă echipă politică nouă este cea condusă de Dragoș Galbur, un tânăr unionist, fondator și lider al Partidului Național Moldovenesc. Fiind nou pe piața politică, acest partid reușește să ajungă în sondaje, chiar dacă e printre ultimele opțiuni, dar e un început bun pentru ei. Ultima inițiativă a lor care mi-a plăcut mie a fost cea privind revenirea la denumirea istorică a Parlamentului – Sfatul Țării. Ies periodic în conferințe de presă, vin cu inițiative, dar nu reușesc să se impună nici cei din Platforma DA.
Partidul condus de Dinu Plîngău, chiar dacă la fel anunță că-și formează noi echipe în teritoriu și se bucură și de invitații la TV, ceea ce nu putem vorbi despre Galbur de exemplu, e cotat cu doar 1,8% în ultimul sondaj iData. Platforma DA a avut de suferit oricum ca urmare a excluderii lui Andrei Năstase și consilierilor municipali din echipă și e greu de spus dacă va reuși să-și mai revină. Atât Plîngău cât și Liviu Vovc, secretarul general al PPDA, dar și alții de la ei, par a fi oameni de treabă și ar trebui să ia în calcul unificarea cu alte forțe politice, gen Partidul Schimbării condus de Ștefan Gligor, dar și alte partide extraparlamentare mai mici, astfel încât împreună, să se poată consolida și prezenta ca o forță politică pro-europeană de alternativă. Activ a început să fie și Vlad Filat, care mai nou, a ieșit cu critici dure împotriva guvernării, în special a lui Andrei Spînu, despre care unii ziceau că-i este un fel de “copil politic”. Filat a declarat că PLDM se pregătește serios de alegerile locale. Eu nu exclud că dumnealui va fi reales președinte al PLDM.
Ca și noutăți politice ar fi legenda care circulă prin Moldova privind revenirea lui Vlad Plahotniuc. Partidul Pro-Moldova, fondat și condus o perioadă de Andrian Candu, l-a moment avându-l ca și interimar pe Boris Foca și-a schimbat denumirea în Partidul Democrat Modern – adică PDM. Și-a schimbat numele și Partidul Popular European din Moldova, care a devenit Forța Diasporei. PPEM a fost fondat și condus de fostul Premier Iurie Leancă, pus recent sub învinuire în dosarul ce vizează concesionarea Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău”.
Celelalte zeci de partide pe care le avem cel puțin pe hârtie, nu au activitate politică deloc sau extrem de rar scriu câte ceva pe Facebook, ceea ce evident e neserios. Cu toate acestea, moldovenii au din ce alege, partide sunt multe și intuiesc eu, odată cu apropierea alegerilor locale generale, se vor activiza și altele pe lângă cele menționate.
Partide sunt multe, însă dacă e să vorbim despre membrii acestor partide, vom ajunge la concluzia că majoritatea din ei, cel puțin la nivel de lideri, se trag din alte partide mai vechi, ceea ce nu neapărat este ceva de rău. Or, după cum se mai spune în popor, doar prostul și trenul nu-și schimbă direcția. Aștept și comentariile voastre, eventual să-mi spuneți ce partid sau politician susțineți în prezent sau ce așteptați de la clasa politică în general.
AUTOR: Ion Harghel
Pe canalul de Telegram veți găsi ușor și rapid cele mai importante subiecte politice. Iar pentru a vedea emisiunile Radar Politic, abonați-vă la canalul de pe YouTube și Facebook.
