Pe data de 30 aprilie curent, în Unitatea Teritorial Autonomă Găgăuzia vor avea loc alegeri. Localnicii își vor alege un nou guvernator sau bașcan. Pentru că la Chișinău nu se vorbește aproape deloc despre acest scrutin, am decis să mă informez și să vă prezint și vouă cine sunt candidații, de către cine sunt susținuți și alte lucruri interesante din istoria recentă a regiunii autonome. Ca să aflu numele candidaților am accesat pagina web a Comisiei Electorale Centrale din Găgăuzia care surpriză, nu se deschide automat în limba română sau găgăuză, dar în limba rusă. Lista candidaților și alte informații adiționale, gen biografia sau declarația de avere, la fel este disponibilă doar în limba rusă, chiar dacă oficial, site-ul CEC-ului din Comrat ar trebui să aibă toate informațiile și în limbile găgăuză, engleză și română.
Conform site-ului, există 6 candidați cu acte în regulă înscriși în cursa electorală pentru funcția de bașcan – Nicolai Dudoglo, Grigori Uzun, Mihail Formuzal, Victor Petrov, Dumitru Croitor și Serghei Cernev. Intenții de a candida mai au și Serghei Cimpoeș, precum și Evghenia Guțul, candidatul Partidului ȘOR, însă, pentru a fi înregistrați în cursa electorală, pretendenții pentru fotoliul de bașcan urmează să adune între 1,5 și două mii de semnături, din minim nouă localități din autonomie.
Primele alegeri ale başcanului s-au desfăşurat în 1995. Acestuia i se subordonează toate autorităţile administraţiei publice din U.T.A. Găgăuzia. Conform legislaţiei privind statutul juridic special al Găgăuziei, guvernatorul regiunii este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat pentru un mandat de 4 ani, pe bază alternativă. Candidaţii pentru funcţia de guvernator trebuie să aibă vârsta minimă de 35 de ani şi să posede limba găgăuză. Până în prezent doar 6 persoane au ocupat funcția de bașcan, în exercițiu fiind Irina Vlah.
Primul candidat din listă este Nicolai Dudoglo, primar al municipiului Comrat în perioada 2004–2014. Dudoglo a mai candidat la funcția de bașcan și în 2006. În noiembrie 2012, Mişcarea „Noua Găgăuzia”, condusă de Nicolai Dudoglo, a fuzionat cu Partidul Democrat din Moldova, care s-a ales astfel cu o majoritate în Adunarea Populară de la Comrat. Ca răsplată pentru acest târg, Dudoglo a fost promovat de PDM, fiind în perioada 2014-2018 deputat în Parlamentul de la Chișinău.
În 2018, Dudoglo anunța că părăsește PDM, după ce partidul condus pe atunci de Vlad Plahotniuc i-a cerut explicații privind implicarea sa în asociaţia obştească „Noua Găgăuzie”, care, susțineau democrații, a devenit o mişcare cu obiective politice ce nu se încadrează în politica promovată de partid. Și asta după ce în 2017, Găgăuzia a fost împânzită de bannere semnate de Dudoglo cu mesaje „Găgăuzia – teritoriul liber de unionism și separatism” și „Suntem împotriva unirii Moldovei cu România”.
Al doilea candidat este Grigore Uzun, susținut în mod oficial de PSRM și Igor Dodon personal, care a și făcut campanie electorală pentru acesta în mai multe sate din autonomie. Conform surselor disinfo.md Uzun este descris ca „Un tip executor, agresiv, neintelectual. Uzun este un executor față de PSRM, loial lui Dodon în mod special și nu are nici o experiență în spate, decât de a fi agresiv”.
Grigore Uzun ar fi și o persoană de legătură cu oameni din ambasada Rusiei „atașați cultural” la Chișinău. Totuși nu toți din PSRM au agreat candidatura lui Uzun. Astfel că pe data de 10 martie curent, PSRM îi solicita deputatului Vasile Bolea să respecte hotărârea formațiunii privind alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, după ce acesta și-a anunțat susținerea pentru un alt candidat, Victor Petrov, actual deputat al Adunării Populare a Găgăuziei.
Chiar dacă a ocupat funcția de bașcan din 2006 până în 2015, plecând după aceasta cu traiul în Germania, Mihail Formuzal a revenit și se vrea din nou în fruntea autonomiei Găgăuzia. Surse demne de încredere mi-au comunicat că acum aproximativ o lună, Mihail Formuzal a efectuat o vizită la Moscova, fiind unul din cei 4 candidați ai Kremlinului. În perioada de glorie a PLDM-ului, Formuzal s-a făcut remarcat la nivel național mai întâi în 2011, când în timpul unei vizite efectuate de Premier în Găgăuzia, bașcanul i-a pus la dispoziția lui Filat ca să călărească calul dăruit cândva lui Voronin.
O chestie de PR bun pe atunci. Tot în 2011, Mihail Formuzal se declara convins că Vlad Filat ar fi cel mai bun preşedinte al Republicii Moldova. În 2012, Formuzal susţinea că în regiune nu se va preda ”Istoria Românilor”, după ce în luna martie același an, Ministerul Educaţiei a decis reintroducerea în şcoli a disciplinei ”Istoria Românilor şi Istoria Universală”. Apoi Formuzal s-a distanțat de Filat, iar pe data de 2 februarie 2014 a organizat în Găgăuzia un referendum ilegal pentru autodeterminarea externă a locuitorilor din regiunea găgăuză. Referendumul a fost susținut activ în special de PSRM și PCRM și avea loc în același an când referendumuri similare au fost organizate de pro-ruși în estul Ucrainei și în Crimeea, care a și fost ulterior anexată de Rusia.
Următorul nume mai sonor din listă este Dumitru Croitor. La alegerile parlamentare din 20 martie 1998, Dumitru Croitor a fost ales ca deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Mișcării “Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă” condusă de către Dumitru Diacov. A renunțat apoi la fotoliul de deputat, după ce a câștigat funcția de bașcan al Găgăuziei în 1999. Nu și-a dus mandatul până la capăt ca urmare a unor conflicte politice locale, iar în 2002 deja a fost numit de către președintele Voronin în funcția de Reprezentant Permanent a Republicii Moldova pe lângă Oficiul Organizației Națiunilor Unite de la Geneva, funcție deținută până în 2005. Acesta este în prezent ambasadorul Republicii Moldova în Turcia, Iordania, Liban și Egipt. Anterior, el a fost și ambasador în Elveția. Surse de încredere spun că Turcia ar miza pe candidatura lui Dumitru Croitor la aceste alegeri și la fel, ar fi și candidatul agreat de Maia Sandu și PAS.
Pretinde la funcția de bașcan și Victor Petrov , cel susținut de deputatul PSRM, Vasile Bolea, contrar deciziei partidului. Deputat în Adunarea Populară din Găgăuzia, Victor Petrov este și fondatorul asociației care a deținut site-ul gagauznews.md, blocat la 26 februarie 2022 de către SIS pentru promovarea de informații ce incită la ură și război. Respectiv, dumnealui face parte din grupul de candidați ai Kremlinului. Presa mai scrie despre Petrov că ar avea legături și cu Grigore Caramalac, una dintre cele mai de temut figuri criminale ale anilor ’90.
La funcția de bașcan pretinde și Serghei Cernev, supranumit de presă în 2015 ca fiind “un candidat excentric”, reieşind din faima sa de scandalagiu şi bătăuş. Pe 12 februarie 2012, când deținea funcția de președinte al raionului Vulcănești, Serghei Cernev a venit însoțit de 100 de susținători la o ședință şedinţă a Adunării Populare.
Potrivit găgăuzinfo.md, Formuzal a vrut să întrerupă şedinţa, ca să nu organizeze conflicte şi „show-uri, pentru toată Moldova”. În timp ce başcanul încerca să părăsească sala, Serghei Cernev i-a blocat calea, încercând să-l reţină “ca să asculte ce spune poporul”. Văzând că Formuzal totuşi vrea să plece, Cernev i-a aplicat o lovitură în piept. Cernev a făcut parte și din Mișcărea „Găgăuzia Nouă”, formată și condusă de Nicolae Dudoglo, iar după fuzionarea acesteia cu PDM, a devenit membru al echipei conduse de Vlad Plahotniuc. În 2020 Serghei Cernev o acuza pe Irina Vlah, actualul bașcan, de fraude electorale în favoarea lui Dodon, în primul tur al alegerilor prezidențiale. Conform lui Cernev, cei de la Sănătate, de la Educație, Sport, învățătorii, medicii au fost obligați să fotografieze și să transmită celor de sus pentru cine ei au votat.
Serghei Cimpoieș vrea să devină bașcan, chiar dacă a primit refuz de la Comisia Electorală Centrală din Comrat, pe motiv că la aproximativ 1 000 de persoane, care au semnat în susținerea candidaturii sale, nu a fost indicată adresa de domiciliu. La moment se judecă cu bașcanul Irina Vlah din cauza că ar fi denigrat-o pe aceasta în cadrul unei emisiuni. Despre Evghenia Guțul, candidatul Partidului ȘOR, nu am găsit decât informația precum că va transforma Găgăuzia într-un plai de vis.
Cu excepția lui Dumitru Croitor, restul bașcanilor Găgăuziei au fost personaje pro-ruse și au promovat chiar agresiv politica Kremlinului în regiune. În pofida aparențelor și a declarațiilor precum că limba vorbită nu e moldovenească, dar româna, pro-rusă rămâne și actualul bașcan, Irina Vlah. Aceasta câștigând alegerile din 2015 promovând mesaje pro-ruse și apărând pe panouri stradale alături de politicieni ruși.
Partea proastă este că partidele pro-europene de la Chișinău, în special cele care ajung la putere, nu au avut aproape niciodată un candidat propriu pentru funcția de bașcan. PLDM cocheta cu Formuzal, PDM a ajuns să controleze la un moment dat politica din regiunea autonomă prin intermediul deputaților independenți care au aderat la partid, iar în prezent, PAS, este în general absent. Bine, după cum spuneam, guvernarea și Maia Sandu mizează pe Dumitru Croitor, dar oficial, nu are candidat și nu se implică în acest scrutin electoral.
Absența partidelor pro-europene din viața politică a regiunii, după părerea mea, face Găgăuzia ca să fie și mai vulnerabilă în fața Kremlinului. Acolo este votat de obicei candidatul ce dispune de un buget de campanie mai generos, asigurat tradițional de Moscova, care strigă cel mai tare cât de mult iubește Rusia și pe Putin, iar în același timp, evident, promovează mesaje de ură față de România, UE și chiar Chișinău. Structurile de securitate ale Republicii Moldova ar trebui să monitorizeze mult mai atent situația din regiune și să acționeze conform legilor statului.
În general, Chișinăul și Comratul ar trebui într-o zi să discute la modul cel mai serios despre ce fel de autonomie vor să aibă găgăuzii. Or, dacă ei insistă că au nevoie de autonomie pentru ca să-și păstreze tradițiile și cultura, ar fi bine ca să înceapă să-și folosească limba găgăuză. Se creează impresia că mulți deja și-au uitat propria limba maternă și aleg să vorbească doar în limba rusă. Politicienii găgăuzi își amintesc despre legăturile cu Turcia când cer conducerii de la Ankara bani, iar Erdogan are timp de plimbări pe la sudul Moldovei. Chișinăul ar trebui să fie prezent la Comrat și prin mai multe mijloace mass-media, care să difuzeze în română, dar reieșind din situație, preponderent totuși în rusă și găgăuză. Obligatoriu, cred eu, Moldova 1 ar trebui să aibă în autonomie o stație, o echipă, care să ofere localnicilor produs media de alternativă. În acești 32 de ani nu s-a depus suficient efort nici pentru ca cei din Găgăuzia să poată învăța limba română, ușor și gratuit.
Până la alegerea bașcanului mai este practic o lună și chiar dacă acestea nu vor influența politica de la Chișinău și nu reprezintă în sine o miză politică pentru partidul de guvernare, sunt totuși importante. Dacă va câștiga candidatul susținut de Dodon, liderul informal al PSRM își va întări poziția în partid și în fața Moscovei. Dacă candidatul lui Șor va reuși să adune semnături, să fie înregistrat și să mai câștige, își va întări poziția politică Partidul Șor. Dacă bașcan ajunge Formuzal, ar putea reveni la idei extremiste, de destabilizare, precum referendumul ilegal din 2014.
Dacă bașcan ajunge din nou Dumitru Croitor, probabil vom vedea o apropiere a regiunii de Turcia și o distanțare de politica Kremlinului. Cert este că indiferent de partidul de guvernare de la Chișinău, autoritățile centrale trebuie să aibă în raport cu autonomia Găgăuzia un plan de acțiuni bine pus la punct, ca în scurt timp, oamenii din regiune, să înțeleagă că ajutoarele, investițiile și tot ce se face la ei, se face cu suportul financiar al Chișinăului, României și Uniunii Europene, respectiv, tot spre vest ar trebui să se orienteze și ei, lăsând nostalgiile false în trecut.
AUTOR: ION HARGHEL
Pe canalul de Telegram veți găsi ușor și rapid cele mai importante subiecte politice. Iar pentru a vedea emisiunile Radar Politic, abonați-vă la canalul de pe YouTube și Facebook.