Deputatul PAS, Dan Perciun, consideră că moldovenii cheltuie prea mulți bani pentru mâncare, iar asta ar fi una dintre principalele cauze ale inflației. Conform spuselor acestuia, europenii cheltuie mult mai puțin pentru mâncare, dând de înțeles că din aceste motive, inflația în mai multe țări europene este mult mai mică decât în Republica Moldova.
”Când ai în coșul de consum o mare parte de produse de import și prețul pe piața internațională a crescut, neavând posibilitatea de a majora producția națională, atunci inflația este importată de aceste produse. Mai mult, în Europa oamenii cheltuie mai puțini bani pentru mâncare, dar moldovenii cheltuie foarte mult pentru mâncare. Când crește prețul pentru produsele alimentare, atunci efectul infației este mai mare. De exemplu dacă din 100 de lei tu să cheltui 10 lei pentru mâncare, iar dacă cheltui 90 de lei pentru mâncare, prețul crește. Țara noastră este una săracă, iar oamenii cheltuie prea mult pentru mâncare”, a spus Dan Perciun.
Amintim că anterior și Natalia Gavrilița a explicat motivele inflației, menționând că prețurile cresc pentru că lumea se așteaptă că ele vor crește.
Șefa guvernului declarase la postul public de televiziune că „dacă toată lumea se așteaptă ca prețurile să crească, atunci ele într-adevăr vor crește”, deși înainte declara că de vină ar fi Banca Națională care nu este în stare să gestioneze politica monetară. Întrebată totuși de ce în Ucraina, o țară în plin război, inflația este mai mică decât la noi, Gavrilița a spus că nu putem compara merele cu portocalele.
„Nu putem să comparăm inflația din Republica Moldova cu cea din Ucraina. Ucraina la moment se află în război și reglementează prețurile mult mai dur, reglementează exportul, Ucraina este și un mare producător. Deci, nu putem compara mere și portocale”, a precizat Gavrilița.
Nici Dumitru Alaiba nu a ezitat să găsească vinovatul în creșterea inflației și a reacționat dur în raport cu cei de la Banca Națională pentru că ar fa principala instituție care putea să influențeze acest fenomen. Ulterior însă, Dumitru Alaiba a pasat o parte din vină pe cetățenii care iau credite pentru vacanțe, dar și tehnică în rate.
„Banca Națională pe alocuri a ezitat sau a luat cumva decizii întârziate sau insuficiente. Oamenii privesc la tv cum un demnitar de la BNM sau un ministru sau un deputat spune că prețurile cresc, intră într-o panică și mai mare, merg la magazin și cumpără orez, pentru că li s-a spus la tv că prețurile vor crește. Mai schimbă restul banilor pe care îi au în euro sau dolari și asta doar alimentează în continuare inflația. Dacă ne uităm la cauzele interne, aceasta este cel puțin o parte din cele 27% – panica pe alocuri insuflată de o comunicare nu tocmai reușită în primul rând al BNM. Inflație este peste tot, dar modul în care se comunică este diferit. Alt motiv intern sunt creditele de consum, care efectiv au scăpat de sub control. Mă refer la microfinanțare și la sistemul bancar, oamenii se împrumutau pe un cap, pentru a susține cheltuieli pe care nu și le pot permite – pentru iPhone la sute de procente anual, pentru vacanțe” , declara deputatul Dumitru Alaiba.
Amintim că anterior și președintele țării, Maia Sandu, a avut o declarație similară. Președintele spunea că dependența totală a Republicii Moldova de resursele energetice de import determină rata mare a inflației.
„Inflația este mai mare în Republica Moldova pentru că consumul de resurse energetice în bugetul nostru, ca pondere, este mult mai mare, decât consumul de resurse energetice în bugetul unui cetățean dintr-o țară europeană. Ponderea consumului de produse alimentare este mai mare decât în alte țări. Asta vorbește despre sărăcia noastră. Pentru că oamenii cu venituri mici cheltuie doar pentru utilități și pentru mâncare. Pentru că nu putem să controlăm prețurile externe, soluția este doar să creștem veniturile cetățenilor. Guvernul asta trebuie să facă. Să ofere compensații oamenilor cu venituri mici. Ministerul Muncii și Protecției Sociale lucrează la un mecanism țintit, ca să nu se întâmple ca astă iarnă când au primit compensații toți”, a mai spus Maia Sandu.
Recent, la recomandarea Consiliului Suprem de Securitate, Parlamentul a constituit o comisie specială care va examina procesul decizional privind controlul inflației și politica monetară pe parcursul ultimelor 18 luni. Comisia este creată doar din membrii fracțiunii PAS, întrucât opoziția parlamentară nu și-a delegat reprezentanți în cadrul comisiei.
Reamintim că inflația în această lună constituie aproximativ 32%. Biroul Naţional de Statistică a informat că, preţurile medii de consum în luna iunie 2022 faţă de luna mai 2022 au crescut cu 2,21%. Creșterea preţurilor medii de consum a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 0,57%, la mărfurile nealimentare cu 2,35% și la serviciile prestate populației cu 4,31% (Tabelul 1, Figurile 1 și 2).
În luna iunie faţă de mai curent, creșteri mai accentuate au fost marcate la următoarele produse alimentare: zahăr – cu 6,5%, pâine din făină de grâu – cu 3,9%, fructe proaspete – cu 2,9% (în special la citrice – cu 14,1%).Totodată, în perioada de raport au fost înregistrate reduceri de preţ la: legume – în medie cu 9,9% (inclusiv la: castraveți cu 31,3%, tomate – cu 20,8%, varză – cu 19,9%), ulei vegetal – cu 7,4%, contribuind împreună la atenuarea creșterii prețurilor medii de consum cu cca 0,4%.
La mărfurile nealimentare, în luna iunie față de mai 2022 au fost înregistrate creșterimaisemnificative de preț la combustibili și carburanți – cu 9,3% (inclusiv la motorină și benzină cu cca 12,5%), cauzând creșterea prețurilor medii de consum cu peste 0,5%.Creșteri mai accentuate a prețurilor (tarifelor) la serviciile prestate populației în luna iunie 2022 faţă de luna mai 2022 au fost înregistrate la gaze naturale – cu 22,7% și la furnizarea energiei electrice2 – cu 13,1%, generând împreună creșterea prețurilor medii de consum cu peste 0,8%.
Inflația de la începutul anului
Prețurile medii de consum în luna iunie 2022 comparativ cu luna decembrie 2021 (de la începutul anului curent) au crescut cu 20,17%, inclusiv la produse alimentare cu 21,50%, mărfuri nealimentare cu 14,89% și la servicii prestate populaţiei cu 25,97% (Tabelul 1).
Prețurile medii de consum în luna iunie 2022 comparativ cu luna iunie 2021 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 31,83%, inclusiv la produse alimentare cu 34,30%, mărfuri nealimentare cu 23,44% și servicii prestate populaţiei cu 40,70%
Astfel, inflația în luna iunie față de luna mai a.c. în Republica Moldova (2,2%) a fost sub nivelul inflației înregistrate în Turcia (4,9%), Ucraina (3,1%), Slovenia și Estonia (2,7%) și Letonia (2,4%), totodată depășind nivelul inflației marcate în alte țări analizate: Spania (1,8%), Polonia și Ungaria (1,5%), Austria (1,4%), Italia (1,2%), Belgia, Portugalia, Franța, Germania – sub 1 la sută.
- Rata inflaţiei în luna iunie 2021 și 2022 (format .xlsx)
- Indicii Prețurilor de Consum pe clase de mărfuri și servicii, conform clasificatorului COICOP (format .xlsx)
Note:1 Informaţia este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistrului şi mun. Bender.2 Noile prețuri reglementate de furnizare a energiei electrice au intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova (nr. 170-176 din 10 iunie 2022). În calculul majorării tarifului mediu lunar a energiei electrice pentru luna iunie 2022 s-a ținut de prevederea respectivă.3 Tabelul 1 include informația privind rata inflației pe 3 grupe majore de mărfuri și servicii, precum și pe unele grupe reprezentative, agregate conform clasificării naționale utilizate pentru calcularea IPC:
- grupa majoră ”Produse alimentare” include produse de morărit și panificație, carne, preparate și conserve din carne, pește și conserve din pește, lapte și produse lactate, ouă, grasimi, fructe proaspete, alte frucete și conserve, legume, cartofi, dulciuri și mirodenii, băuturi nealcoolice, băuturi alcoolice.
- grupa majoră ”Mărfuri nealimentare” include țigări, țesături, confecții, tricotaj, încălțăminte, mobilă, mijloace de transport și piese auto, ediții tipărite, combustibili și carburanți, alte mărfuri.
- grupa majoră ”Servicii” include educație și învățământ, servicii comunal-locative, alimentație publică, sănătate, servicii de reparare auto, servicii de transport, alte servicii.