Liderul Partidului AUR, Vlad Bilețchi, a depus o sesizare la Procuratura Generală prin care solicită ca transfugii care au emigrat de la PLDM la PDM. Acesta consideră că foștii deputați ar trebui trași la răspundere pentru acte de corupție și îmbogățire ilicită.
Mai mult, acesta amintește și despre faptul că acest lucru a fost anterior mediatizat, dar niciun organ competent nu s-ar fi autosesizat în privința transfugilor. Totodată, Vlad Bilețchi consideră că nu doar deputații comuniști care au fost reținuți ar trebui să fie cercetați penal pentru corupție. În acest context, liderul AUR a semnalizat o justiție selectivă din partea guvernării PAS și o răfuială politică.
Anterior, organele de conducere al PLDM au informat reprezentanții mass-media, printr-un comunicat de presă că deputaţii George Mocanu, Mihaela Spatari, Vladimir Hotineanu, Ştefan Creangă, Aliona Goţa, Nae-Simion Pleşca şi Ion Balan nu mai fac parte din fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal Democrat din Moldova.
”Parlamentarii au fost excluşi din fracţiune, deoarece au încălcat prevederile statutare şi au ignorat hotărârile organelor de conducere a partidului. Decizia a fost luată, astăzi, în cadrul şedinţei fracţiunii parlamentare a PLDM”, se arăta în comunicatul Partidului Liberal.
Ulterior, deputații care au părăsit PLDM, au anunțat că formează Grupul Parlamentar Popular European (PPE). Grupul a fost format din membrii Valeriu Ghileţchi, Ştefan Creangă, George Mocanu, Aliona Goţa, Octavian Grama, Mihaela Spătaru, Simion Grişciuc, Eugen Carpov şi Iurie Leancă. Mai mult, Valeriu Ghilețchi urma să conducă această formațiune.
Deputatul Valeriu Ghileţchi preciza că membrii grupului vor discuta despre proiectul de lege, propus de PD, privind trecerea la sistemul de vot uninominal al deputaţilor, iar ulterior vor face publică poziţia faţă de acest subiect.
În 2009, Ghilețchi a ajuns deputat în Parlament pe listele PLDM, dar a părăsit partidul după ce formațiunea a plecat de la guvernare. Ghilețchi a votat anterior pentru Guvernul Filip. Presa a scris că veniturile deputatului Ghilețchi au crescut pe parcursul aflării în Legislativ. Acesta este proprietarul unei case din sectorul Râșcani de 180,7 m.p. Familia sa deține și 50% din alt imobil, de 169,50 m.p., situat pe str. Malina Mică din sectorul Centru. În 2015, a intrat și în posesia unui teren de 353 m.p., cu valoare cadastrală de 15 463 de lei. În 2016, acesta şi-a cumpărat cu 108 mii de lei un automobil Subaru Forester, fabricat în 2008.
Valeriu Ghilețchi a susținut Partidul Acțiune și Solidaritate ân campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.
”Sunt asistentul domnului Groza Ion și am venit să-l felicit cu începutul ședinței. L-am ajutat până acum și îl voi ajuta și în continuare. Îi voi da sfaturi. Vremurile bune vor reveni pas cu pas. Îmi este dor de legislativ și de asta ofer consultanță politică”, spunea Ghilețchi după alegerile parlamentare anticipate.
De cealaltă parte, actualul ministru al Justiției declara în cadrul unei emisiuni că nu cunoaște de ce Ghilețchi se afla la Parlament.
”M-am salutat cu el, dar nu știu dacă era cu fracțiunea. Nu sunt sigur de asta, era cu domnul Groza și ne-am întâlnit când mergeam la colegi”, spunea Litvinenco.
Interlocutorul acestuia, Teodor Cârnaț, a declarat însă că Litvinenco ar cunoaște bine de ce se afla Ghilețchi acolo.
”Domnul Ghilețchi a fost consilierul domnului Groza, de asta se afla acolo. El avea ce căuta acolo. Ați avut o problemă când s-a votat în cadrul Parlamentului acordarea unor atribuții suplimentare referitor la crearea comisiei centrale la Găgăuzia. Ghilețchi m-a telefonat și m-a întrebat care sunt avantajele și dezavantajele”, a menționat Teodor Cârnaț.
În cadrul unei emisiuni, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, deputatul PAS, Olesea Stamate, a menționat că în această situație, nu contează culoarea politică.
„Nu vorbim despre oameni buni, nu contează culoarea politică, nu contează formațiunea din care faci parte sau ai făcut parte, este important ca aceste dosare să fie investigate corect și să fie duse până la capăt, iar aceasta să servească drept exemplu cetățenilor și actualilor deputați și viitorilor deputați, ca asemenea acțiuni sunt sancționate”, a declarat Olesea Stamate.
Referitor la reținerea a cinci ex-deputați comuniști, care l-ar fi deservit pe Vladimir Plahotniuc în perioada statului capturat, deputatul a spus că procurorii ar trebui să se uite la toți cei care au încălcat legea.
„Eu cred că procurorii trebuie să se uite la toți cei ridică semne de întrebare în legătură cu integritatea sau comportamentul ilegal, încălcarea legii într-un mod sau altul. Probabil în cadrul perchezițiilor efectuate și alte măsuri de urmărire penală, ar putea să obțină anumite probe care ar duce și la alte fapte, nu doar la îmbogățire ilicită. Ca să fie pe înțelesul cetățenilor, este greu să investighezi acum un act de corupție care s-a produs în 2015 prin prisma infracțiunii de corupție. Din start este o infracțiune care presupune flagrant, suntem în 2022. Cum poate fi investigată? Probabil cea mai rapidă cale este exact acel articol cu privire la îmbogățirea ilicită și de acolo pornesc deja și altele”, menționa Stamate.
Procurorii anticorupție și ofițerii Serviciului de Informații și Securitate au descins la adresele a 14 foști parlamentari comuniști, care au părăsit, în 2015, formațiunea lui Vladimir Voronin, iar în 2017 au aderat la Partidul Democrat gestionat de Vladimir Plahotniuc. Aceștia sunt cercetați într-un dosar penal pornit pentru îmbogățire ilicită și sunt investigați în conexiune cu anchetele penale deschise pe faptul coruperii unor deputați în vederea părăsirea fracțiunii parlamentare din care făceau parte.
