Ion Chicu despre decizia BNM de a majora rata de bază: După ”naezdul” premierului, BNM s-a apucat de prețuri

Fostul premier, Ion Chicu a comentat decizia Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei care a adoptat cu vot unanim majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt până la nivelul.

Potrivit lui Chicu, ”după cum era de așteptat, după “naezdul” premierului, Banca Națională s-a și “apucat de prețuri”, adică a scumpit încă cu 2 puncte procentuale creditele, ridicând rata de bază tocmai până la 10,5%.

Pas, absolut “după instrucție” din partea acestei instituții. Dar absolut deplasat, dacă analizăm factorii care au declanșat această inflație. Vedeți în tabelul de mai jos care sunt principalele produse/servicii, care au contribuit cel mai mult la creșterea prețurilor pe parcursul ultimelor 12 luni, dar și a lunii ianuarie 2022, separat. La produsele alimentare avem o creștere de 3,7% doar în ianuarie 2022.

Cum va influența decizia BNM de scumpirea creditelor asupra cererii la produsele alimentare?

Se va diminua? Desigur că nu, or marea majoritate a oamenilor consumă doar “pâine și apă”, adică produse de prima necesitate. Similar și altă categorie – “locuință, apă, electricitate, gaze și combustibili”, care a înregistrat o creștere de 4,86% doar în ianuarie 2022. Cum majorarea ratei de bază până la 10,5% poate influența deciziile ANRE de majorare a tarifelor la gaz, energie electrică sau căldură? Nicicum. Tot așa și cu alte categorii de mărfuri și servicii cu aport substanțial la explozia inflației – nu depinde foarte mult evoluția cererii și prețurilor la acestora de volumul de lichidități de pe piață și rata de bază stabilită de BNM, notează fostul prim-ministru Ion Chicu.

Pe imaginea de pe site-ul Băncii Central Europene vedem, că inflația de bază constituie doar circa 1/3 din IPC total, iar cea mai mare parte și acolo aparține produselor petroliere și celor alimentare. Iată de ce regulatorul european a decis să păstreze rata de bază la cotă zero, fiind conștienți de faptul, că o majorare a ratei de bază înseamnă necazuri adăugătoare pentru economie și consumatori.

Guvernul, însă, poate pleca deja după această decizie

Astfel, după majorarea ratei de bază până la 10,5%, BNM poate fi liniștită. La ei totul e bine, nu are FMI-ul ce le reproșa. Guvernul, însă, poate pleca deja după această decizie, or aceasta va avea următoarele consecințe:

1. Majorarea ratelor dobânzilor la creditele noi și cele deja acordate agenților economici și persoanelor fizice. Iar asta, înseamnă povară suplimentară asupra debitorilor. Adică, faliment și sărăcie.
2. Stagnarea și declinul sectorului imobiliar și al construcțiilor, cu toate consecințele de rigoare.
3. Lovitură imensă asupra agricultorilor, care fiind și așa într-o situație dificilă din cauza exploziei de prețuri la carburanți și fertilizanți trebuie să angajeze credite pentru a asigura campania de primăvară. Sau, cel puțin, pentru a recolta porumbul de anul trecut. La asemenea rate, angajarea de credite în agricultură este pur și simplu irațională.
4. Distrugerea definitivă a companiilor autohtone de construcție a drumurilor și a industriilor colaterale, or scumpirea creditelor face practic imposibilă îndeplinirea condițiilor contractuale de către acestea.
5. Cum e lesne de înțeles, toate aceste consecințe listate mai sus, vor duce la creșterea sine costurilor produselor și serviciilor și, implicit al prețurilor. Adică, lupta cu prețurile se va termina cu creșterea acestora…
6. Cheltuirea suplimentară din bugetul de stat a câtorva sute de milioane de lei pentru deservirea datoriei interne, or ratele VMS-urilor deja au trecut de 10%, iar după această majorare a ratei de bază vor crește și mai mult.

Ce trebuie de făcut în această situație:

1. De urmat exemplul Băncii Central Europene, care nu ascultă de “poruncile” Ursulei von der Leyen, și menține rata de bază la cota zero. Chiar dacă și în zona euro avem o inflație mai mare decât cea prognozată. Ei știu bine consecințele descrise de noi mai sus, cunosc foarte bine care e cauza inflației și nu omoară economia, doar ca să “fac tot conform instrucțiunii FMI”.
2. De urmat până la 1 iulie 2022 exemplul Ungariei, Poloniei și altor state, care au eliminat/redus TVA-ul sau au plafonat prețurile la carburanți și multe alte produse. Decât să cheltui sute de milioane de lei în plus din buget pentru a plăti ratele majorate la bănci pentru plasarea VMS-urilor, mai bine renunți la unele venituri din impozitele pe vânzări.
3. Scutirea pe parcursul anului 2022 de TVA a gazelor naturale. Povara adițională asupra consumatorilor de la TVA crescută pe măsura exploziei tarifelor la gazul natural este enormă. Guvernul estorchează acum din consumatori sume aferente TVA la gaz de circa 4 ori mai mari ca anul trecut.
4. Cea mai bună armă împotriva inflației este creșterea economică, care în condițiile noastre actuale poate fi asigurată doar de investiții masive în infrastructură. Recomand Dnei Sandu să convoace Consiliul Suprem de Securitate și să discute deja subiectul ratării sezonului 2022 la capitolul investiții capitale. Toate proiectele de construcție a drumurilor lansate de guvernul precedent se află în stagnare. Înțelegerile noastre cu băncile europene în privința sectoarelor de drum Bălți-Criva, Soroca- Otaci, precum și alte segmente de drumuri de circa 700 km – stau blocate fără progres. Care va fi motorul economiei în acest an, dragi guvernanți?
5. Numiți pe oricine altul în funcția de Ministru al Economiei. Nu există acum acest minister important, deloc.
6. Convocați Consiliul Economic de pe lângă oricine din voi și discutați situația economică. Chemați acolo și oameni (nu)buni, ca mine, că nu vă vor învăța de rău.