Aflându-ne într-o criză pandemică și energetică, mai multe pături sociale s-au trezit fiind lovite dur de către actuala conducere în raport cu activitatea acestora dar și valoarea pe care o oferă societății. Aici, se merită de referit la cadrele didactice, dar nu în ultimul rând și la medici care de aproape 3 ani, luptă în prima linie cu un virus ucigaș.
De cealaltă parte, reprezentanții puterii, în frunte cu ex-lidera PAS, actualul Președinte al Republicii Moldova, Maia Sandu, nu manifestă un interes major pentru a sări în ajutorul păturilor sus-menționate, ci mai degrabă optează pentru măriri salariale ale judecătorilor Curții Constituționale, în speță, a șefei acelei instituții, Domnica Manole.
Dar hai să le luăm pe rând. La începutul anului curent, Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a promulgat politica bugetar-fiscală pentru 2022, care conţine un amendament cu privire la majorarea salariilor angajaţilor şi judecătorilor Curţii Constituţionale şi care a stârnit discuţii aprinse în spaţiul public. Informația fusese confirmată atunci chiar de şeful statului, care menţiona că nu e cazul ca dintr-un document complex precum e politica bugetar-fiscală să „scoatem un subiect îngust”.
„Eu cred ca angajaţii Curţii Constituţionale şi judecătorii trebuie să aibă un salariu suficient de bun aşa încât deciziile pe care le pregătesc şi le adoptă să fie decizii de calitate pentru că aceste decizii influenţează toţi cetăţenii sau calitatea vieţii, calitatea democraţiei în Republica Moldova”, a menţionat Maia Sandu.
La rândul său, Președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, a cerut la finele lunii ianuarie, anul curent, noi majorări salariale pentru angajații instituției pe care o conduce, inclusiv și mărirea salariului dumneaei. În cadrul unui briefing de presă, Manole a menționat că plenul Curții activează în condiții grele, întrucât volumul de muncă a crescut iar mandatul unui judecător constituțional a rămas vacant.
„Pentru creșterea calității procesului de control al constituționalității este necesară majorarea personalului de specialitate din cadrul secretariatului Curții Constituționale, majorarea numărului asistenților judiciari. Acestui obiectiv i se poate da efectivitate prin consolidarea statutului legal al asistentului judiciar în cadrul Curții Constituționale, în vederea modificării clasei de salarizare și a coeficientului de salarizare a acestuia”, a spus președintele Curții Constituționale, Domnica Manole.
Aleșii poporului, mai presus ca profesorii?
Salariile deputaţilor au crescut în acest an până la 19.500 de lei, potrivit proiectului Bugetului de Stat pentru anul 2022. Potrivit proiectului legii Bugetului de Stat pentru 2022, salariul unui deputat a crescut cu 1400 de lei.
Totodată, de majorarea salariului a beneficiat și preşedintele ţării, Maia Sandu, care primește lunar 21 mii de lei. Salariul Președintelui țării a fost majorat la început de an cu 1500 de lei.
În același timp, realitatea dură arată că leafa unui profesor a crescut doar cu 316 lei și constituie, în medie, 6000 de lei.
„Dați să fim onești, să avem un respect față de demnitari, fiindcă ei ocupă funcții și poartă responsabilități enorme cu riscuri enorme și dați să nu venim de pe ideea că iată un altcineva merită nu mai puțin. Eu îs de acord, fiecare cetățean merită foarte mult, dar fiecare cetățean are oportunitățile care le are. Dacă vrem să avem o țară bine condusă trebuie să fie o țară în care oamenii cu adevărat care pot, să ajungă în funcțiile respective” – în așa mod motiva măririle salariale ale deputaților în cadrul ședinței Parlamentul din 25 noiembrie, anul trecut, ministrul Finanțelor în Guvernul PAS, Dumitru Budianschi.
Mișcările din Polonia – exemplu demn de urmat pentru PAS
Ministrul de finanţe al Poloniei, considerat responsabil pentru o reformă fiscală deficitară, şi-a prezentat demisia, care a fost la scurt timp acceptată de conducerea partidului lege și justiție (PiS), aflat la guvernare.
Conform portalului eurointegration, demisia ministrului Tadeusz Koscinski a survenit după mici deficienţe constatate în aplicarea noilor reguli fiscale intrate în vigoare de la începutul anului curent.
Mai exact, la începutul lunii ianuarie, în mass-media au apărut mai multe informații precum că o serie de grupuri profesionale și sociale care au primit salarii semnificativ mai mici după aplicare reformei fiscale (în special, profesorii, angajați ai serviciilor speciale, pensionari).
Tadeusz Koscinski „a luat asupra lui responsabilitatea politică a imperfecţiunilor în implementarea noilor reguli fiscale„, le-a spus jurnaliştilor purtătoarea de cuvânt a partidului Lege şi justiţie (PiS), Anita Czerwinska.
Aflând despre asemenea eroare, Guvernul a reacționat într-un mod rapid, promițând cetățenilor că o va analiza în scurt timp. Ulterior, înțelegând importanța erorii comise, executivul a aprobat demisia ministrului Finanțelor și a altor câțiva oficiali.
P.S. Să te aștepți la plecări din funcții din partea membrilor echipei conduse de Natalia Gavriliță, e echivalentă așteptării venirii vremurilor bune.