În luna august, anul trecut, la doar câteva zile după investirea noului cabinet de miniștri, proaspătul Prim-ministru al Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, a luat parte la o ședință de lucru cu Guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu. În cadrul discuției, Natalia Gavrilița a informat guvernatorul despre acțiunile Guvernului care urmau să fie implementate și care pot avea impact major asupra politicilor monetare.
În speță, Gavrilita l-a informat pe guvernator despre intenția de creștere a pensiei minime și a unor alocații sociale, dar și despre riscul în care acestea pot influența creșterea drastică a inflației. Totodată, aceasta a menționat că odată cu majorarea pensiei minime de până la 2 mii de lei, ar putea duce la creșterea prețurilor și la produsele de consum.
Ulterior, la începutul lunii septembrie 2021, Guvernul Republicii Moldova a aprobat în cadrul ședinței, proiectul de creștere a pensiei minime. Astfel, începând cu 1 octombrie 2021, 183 mii de pensionari cu stagiu complet de cotizare, care primeau sub 2000 de lei, primesc o pensie minimă de 2000 de lei lunar.
Totodată, 125 mii de persoane cu un stagiu incomplet de cotizare beneficiază de o creștere a pensiei în medie cu 398 de lei. Alocațiile pentru 84 de mii de beneficiari de alocații sociale, mărimea cărora depinde de valoarea pensiei minime au crescut, în medie cu 450 de lei.
De menționat că conform calculelor efectuate în 2021, pentru anul curent, costul estimat al acestor majorări de pensii este de 2,1 miliarde lei, iar majorarea de pensii este acoperită din contul bugetului național ceea ce inevitabil a dus la creșterea drastică a inflației.
Rezervele BNM se cheltuie pe menținerea artificială a cursului valutar?
De cealaltă parte, expertul în politici economice, Veaceslav Ioniță, bate alarma asupra faptului BNM ar fi început încă din primăvară să lupte cu inflația majoră.
Mai mult de atât, acesta susține că cei de la guvernare ar fi adus țara noastră la o situație fără precedent, odată ce Banca Națională a fost nevoită să vândă sute de milioane de dolari pentru a menține artificial cursul valutar.
„Banca Națională a început încă din primăvară să lupte cu inflația. Puțină lume știe dar Banca Națională a vândut 300 de milioane de dolari pentru a menține cursul valutar, dacă se depreciază valuta, mai adăugați încă vreo 5-7% la inflație. Noi suntem într-o situație fără precedent”, a spus Ioniță în cadrul emisiunii ”În Profunzime”.
De precizat că, la începutul anului curent, BNM a aplicat mai multe măsuri de politică monetară pentru a reduce impactul șocurilor asupra economiei. Mai exact, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis să mărească norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă, începând cu perioada de aplicare a rezervelor obligatorii în lei moldovenești 16 februarie–15 martie 2022, cu 2,0 puncte procentuale și se stabilește în mărime de 28,0 la sută din baza de calcul.
Astfel, reprezentanții BNM și-au motivat decizia prin faptul că configurarea politicii monetare are scopul să tempereze presiunile inflaționiste, astfel încât să diminueze efectul șocurilor asupra economiei pentru o revenire mai rapidă a acesteia în echilibru. La asemenea măsuri recurg băncile centrale, care pe fundalul intensificării inflației la nivel global, își revizuiesc prognozele de inflație în sens ascendent pentru trimestrele ce urmează.
„Accelerarea inflației din ultima perioadă denotă vulnerabilitatea procesului inflaționist autohton față de evoluțiile din mediul extern, explică accelerarea inflației din ultima perioadă, care se datorează preponderent șocurilor de ofertă din perspectiva creșterii prețurilor internaționale și regionale la produsele alimentare, la resursele energetice și la alte materii prime cu repercusiuni asupra prețurilor de import. Totodată, presiuni asupra inflației se manifestă și din partea cererii în contextul creșterii venitului disponibil și al creditării de consum, care au susținut majorarea prețurilor subcomponentelor inflației de bază, dar și a prețurilor la produsele alimentare”, se mai menționa în comunicatul lansat de BNM.

