Cu fiecare an care trece, căldura în casele moldovenilor costă tot mai scump, iar odată cu venirea oamenilor buni din PAS la putere și pornirea vremurilor bune, folosirea gazului natural devine un lux pe care și-l pot permite doar o mică parte din cetățeni.
Mai exact, dacă prețul mediu al gazelor livrate de „Gazprom” a fost în 2019 de 223 de dolari pentru o mie de metri cubi, iar la început de 2020 prețul gazelor rusești furnizate Republicii Moldova de către concernul „Gazprom” a fost de doar 173 de dolari, în prezent conform prognozei valorii prețului de bază, prezentată de Gazprom în luna decembrie 2021, prognoza prețului de achiziție a gazelor naturale în Republica Moldova pentru luna ianuarie 2022 constituie tocmai 647 dolari pentru o mie de metri cubi.
Astfel, aflându-se într-o dificultate enormă de-ași achita facturile pentru gazul consumat, marea majoritatea a moldovenilor vor fi nevoiți să caute alți combustibili pentru a se încălzi.
Combustibilii utilizați de cetățeni pentru a-și încălzi locuințele diferă de la caz la caz, în funcție de preferințele și veniturile acestora. Unii optează pentru sisteme autonome de încălzire în bază de gaze naturale sau brichete din biomasă. Alții se încălzesc la sobă cu tradiționalii cărbuni și cu lemne. În unele zone din țară se mai păstrează tradiția de a face TIZIC, zis și „cărbune moldovenesc”, adică niște blaturi din baligă și paie, uscate la soare. Oamenii bătrâni zic că tizicul de oi e mai caloric și e mai puțin puturos decât cel de vacă. Acest compus este folosit din vechi timpuri de generaţii întregi din cauza sărăciei şi a lipsei lemnului.
Cum se face tizicul în vremurile bune
Se spune că tizicul este făcut încă din vremea lui Ştefan cel Mare, obiceiul prelucrării fiind transmis din generaţie în generaţie.
Tizicul, acest combustibil unicat, se confecţionează simplu şi provoacă repulsie la prima vedere. Practic este un amestec de balegă de vacă, la care se adaugă paie. La urmă este lăsat la întărit.
Pentru a face tizic, nu trebuie o ştiinţă aparte şi nici meşteri specializaţi. Procesul de fabricare începe vara, când marginile uliţelor se umplu de balegă de vacă şi paie. A face tizic nu este o plăcere, însă reprezintă singurul combustibil pe care şi-l mai permit oamenii din sate.
„Nu-i greu de făcut. Se ia balegă de vacă, se amestecă cu lopata sau cu mâna cu paiele şi se bate. Îl batem cu picioarele până iese ca o plăcintă. Apoi se clădeşte şi se lasă la uscat. Când este gata îl băgăm la dos în magazie. Când dă frigul ne prinde bine”, a relatat anterior rețeta, o săteanca din Vorniceni pentru adevărul.ro.
Ne încălzim cu tizic, dar în schimb l-am dominat pe Miller
Se pare că anul 2022 va rămâne în întreaga istorie a țării ca anul în care biocombustibilii și deșeurile (inclusiv tizic) au avut o apreciere și o cotă mai mare în consumul final de resurse energetice a Republicii Moldova decât gazul negociat ”la greu” cu dominația ”clară” a lui Andrei Spînu asupra lui Alexey Miller.
Ori ca variantă alternativă va rămâne identificarea unor state mai calde în care se vor muta moldovenii și unde nu vor fi nevoiți să aibă de treabă cu balega (aici nu mă refer la tizic ci la unele personaje de la putere).
