Ex-candidatul Partidului Legii şi Dreptăţii la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, Mariana Durleșteanu, a dezvăluit în premieră, cine este beneficiarul real în urma vânzării produselor petroliere: statul sau companiile petroliere?
Într-o postare pe o rețea de socializare, Durleșteanu scrie că în ultimele săptămâni, prețurile petrolului au urcat la cele mai ridicate niveluri (75.77$/bbl), iar motivele ar fi volumul scăzut al producției din SUA și uraganul IDA care a afectat extragerea.
În același timp, Durleșteanu accentuează că țările membre OPEC (care reprezintă cartelul global petrolier) au redus prognoza cererii de petrol până la sfârșitul anului 2021 din cauza variantei DELTA a coronavirusului.
„Conform Reuters, Grupul OPEC+ (compus din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi mari producători) a revizuit în creştere estimările din 2022, privind cererea de ţiţei, pe fonul presiunilor asupra SUA de a majora mai rapid producţia pentru a sprijini redresarea economiei mondiale.
Volatilitatea prețurilor pentru petrol la bursele internaționale rămâne mare până cererea nu va fi balansată de către oferta de petrol care, actualmente, este limitată de diferiți factori ce țin de explorarea țițeiului și livrări limitate”, a relatat Mariana Durleșteanu.
De asemenea, această menționează că pe fonul creșterii prețului zilnic la carburanți în anul 2021 și atenția sporită a publicului larg asupra acestui sector energetic, Durleșteanu a decis să relateze despre cum se formează prețurile la carburanți în Republica Moldova.
Astfel, la valoarea în vama a unei tone de benzină 95 se adaugă:
- Acciza de 6.50 lei per litru (nu oscilează);
- TVA-20% de la valoarea produsului care oscilează în dependență de scumpirea sau ieftinirea produsului;
- Taxe pentru devamare;
- Certificarea produselor;
- Plata pentru ANRE.
„Total, taxele și plățile, care merg în bugetul de stat, constituie peste 50% din prețul de la pompă pe care le suportă consumatorul.
Deci, diferența reprezintă cheltuielile operationale și marja de profitabilitate reglementată de ANRE”, a mai menționat politicianul.
La rândul său, pentru diesel, circa 33% din preț consumatorul le achită la stat, iar diferența acoperă cheltuielile operaționale, suportate de cel ce comercializează, rămânând cu o marjă de profit.
Prețul la pompă pentru diesel include mai multe componente, cum ar fi:
- Costuri de procesare și obținere a carburanților (salarii pentru angajați, investiții obligatorii de mediu, modernizare unități producție, costuri utilități – energie electrică, gaz natural, abur tehnologic);
- Costuri logistice primare (rafinărie spre depozit – autocisterne, barje, taxe, mentenanță, anvelope, viniete, avize de specialitate, salarizare șoferi);
- Costuri de stocare și încărcare/descărcare la depozit (salarii pentru angajați, investiții, dotări depozite – mediu, siguranță, taxe, impozite);
- Costuri logistice secundare (depozit spre pompă);
- Costuri operaționale la stațiile PECO(salarii pentru angajați, utilaje, costuri directe de a opera stațiile, oficiile);
- Marja comerială în limita admisibilă de catre ANRE;
- Accize;
- TVA.
„Vreau să menționez că, piața din Republica Moldova funcționează cu un ciclu mediu de 2 săptămâni ca efect direct față de cotațiile internaționale. Fiecare companie are anumite cantități de produse stocate la depozite și stații care ajută suplimentar la atenuarea șocurilor de creștere sau diminuare a cotațiilor internaționale la petrol”, mai scrie Durleșteanu.
Mai mult de atât, se constată că scumpirile repetate din 2021 au fost influențate de mai mulți factori:
- Scumpirea petrolului la bursele internaționale;
- Majorarea accizelor de la 1 ianuarie 2021, fapt inadmisibil în criză pandemică cu impact economic;
- Deprecierea leului moldovenesc față de dolarul SUA cu 4%;
- Majorarea salariului minim cu 5.8% care a însemnat creșterea costurilor operaționale.
În context, Mariana Durleșteanu atestă cu certitudine că, comercializarea produselor petroliere în Republica Moldova ar trebui să se producă conform principiilor unei economii de piață.
„Cu regret, atât noua lege „temporară”, privind piața produselor petroliere, cât și metodologia ANRE, privind plafonarea prețurilor pentru benzină cu cifra octanică 95 și motorină, au distorsionat piața și au generat haos.
Se necesită o concurență transparentă a tuturor jucătorilor, având la bază liberalizarea și funcționarea profesională a Consiliului Concurenței și ANRE, instituții, în obligativitatea cărora este monitorizarea prețurilor la carburanți.
Starea lucrurilor în acest sector poate fi schimbată cu voință politică și o abordare profesională, însă, să nu ne facem iluzii.
Dacă prețul petrolului crește ascendent, atunci și prețul la pompă se va majora inevitabil, iar în lanț avem impact asupra inflației, cursului monedei naționale și a altor indicatori macroeconomici”, a conchis Durleșteanu.
Sinteza.ORG amintește că în cadrul unui interviu oferit pentru Radio Europa Liberă, deputatul PAS, Radu Marian a recunoscut că în Republica Moldova nu ar exista o concurenţă pe piaţa produselor petroliere, ci doar ar fi vorba de o percepţie că ar exista concurenţă.
Mai mult, legiuitorul a ținut să accentueze că companiile petroliere din Republica Moldova ar purta vina pentru scumpiri și că ele sunt foarte hapsâne.
„Şi eu sunt la fel de nemulţumit la fel ca şi toţi ceilalţi cetăţeni că aceste companii refuză să concureze”, a mai menționat Marian.