Astăzi este marcată Ziua Internațională a Democrației, instituită de ONU. Fostul președinte de țară, Igor Dodon, a transmis sincere felicitări tuturor locuitorilor Republicii Moldova cu ocazia acestei sărbători și a amintit și despre angajamentul ferm al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova față de idealurile democrației, supremației legii și ale statului de drept.
”În ultimul timp, constatăm tendințe îngrijorătoare de agravare a situației din domeniul democrației în Republica Moldova. Acum câțiva ani, un profesor internaționalist de la o universitate prestigioasă din Occident a publicat un articol în care a enumerat 10 indicii care ar semnala dacă șeful unui stat este dictator. Este vorba despre următoarele:
1) intimidarea sistematică a presei și restricționarea libertății presei;
2) crearea unei rețele oficiale a presei pro-prezidențiale;
3) politizarea serviciilor publice și a structurilor de forță, (numirea în aceste funcții a unor exponenți loiali președintelui și nu a unor persoane neutre);
4) urmărirea de către guvernare a oponenților politici;
5) utilizarea puterii de stat pentru a încuraja business-urile loiale președintelui și pentru a suprima concurenții;
6) numirea unor judecători loiali președintelui, inclusiv în instanțele judecătorești superioare;
7) instaurarea sistemului „totul pentru prieteni, iar legea este pentru dușmani”
8) „ajustarea” sistemului electoral în interese politice și a celor de partid;
9) provocarea diverselor temeri în rândul populației;
10) demonizarea opoziției.
Analizați atent aceste 10 indicii și spuneți, care dintre ele au devenit deja realitate odată cu instaurarea noii guvernări și care urmează a fi realizate?”, se arată în postarea liderului PSRM.
Ziua internaţională a democraţiei, sărbătorită anual la 15 septembrie, reprezintă o bună oportunitate pentru înţelegerea rolului democraţiei în lume. Democraţia este mai degrabă un proces cu un scop în sine, fiind nevoie de implicarea comunităţii internaţionale, a organismelor naţionale decizionale, a societăţii civile şi a persoanelor pentru ca scopul democraţiei să fie pus în practică, conform www.un.org.
Valorile libertăţii, respectul pentru drepturile omului şi principiul organizării de alegeri corecte şi periodice prin intermediul exprimării votului universal reprezintă elemente esenţiale de democraţie. În schimb, democraţia oferă mediul pentru protecţia şi punerea în practică a drepturilor omului. În ceea ce priveşte drepturile omului, documentul fundamental la nivel internaţional este Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, care stipulează la articolul 21.3 legătura dintre democraţie şi drepturile omului. ”Voinţa poporului trebuie să constituie baza puterii de stat; aceasta voinţă trebuie să fie exprimată prin alegeri nefalsificate, care să aibă loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal şi exprimat prin vot secret sau urmând o procedura echivalentă care să asigure libertatea votului”.
De asemenea, drepturile înscrise în Convenţia internaţională pentru drepturile economice, sociale şi culturale şi în instrumentele juridice în materie care acoperă drepturile de grup (precum populaţiile indigene, minorităţile, persoanele cu dizabilităţi) sunt esenţiale pentru democraţie pentru că ele asigură o distribuţie echitabilă privind accesul la drepturile civile şi politice.
Ziua internaţională a democraţiei este celebrată din 2007, ca urmare a adoptării prin consens, la 8 noiembrie în acelaşi an, de către Adunarea Generală a ONU a Rezoluţiei A/RES/62/7, intitulată ”Sprijinul Sistemului Naţiunilor Unite pentru eforturile guvernelor de promovare şi consolidare a noilor democraţii sau a celor restabilite”.
Democraţia este construită pe incluziune, tratament egal şi participare, fiind totodată o piatră de temelie fundamentală pentru pace, dezvoltare sustenabilă şi drepturile omului. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, care stipulează că ”voinţa populară trebuie să fie baza autorităţii guvernului” (articolul 21.3) a inspirat procesul de realizare a constituţiilor din lumea întreagă şi a contribuit la acceptarea valorilor şi principiilor democratice. Democraţia, în schimb, furnizează mediul natural pentru protejarea şi realizarea eficientă a drepturilor omului.
Procesul democratic real este un traseu cu două sensuri, construit pe dialogul constant între societatea civilă şi clasa politică. Acest dialog trebuie să aibă o influenţă reală asupra deciziilor politice, drept pentru care participarea politică, spaţiul civic şi dialogul social creează fundaţiile reale ale bunei guvernări. În prezent, spaţiul civic se diminuează la nivel mondial într-un ritm alarmant. Activiştii societăţii civile îşi desfăşoară cu tot mai mare dificultate activitatea, precum şi apărătorii drepturilor omului şi parlamentarii. Femeile sunt în mare parte slab reprezentate, iar jurnaliştii se confruntă cu amestecul în desfăşurarea muncii lor şi în unele cazuri chiar cu violenţă.
Ziua internaţională a democraţiei reprezintă o oportunitate pentru a atrage atenţia tuturor guvernelor să respecte drepturile cetăţenilor lor la o participare activă, substanţială şi plină de înţeles în democraţie.
Agenda 2030 pentru Dezvoltare Sustenabilă abordează democraţia în Obiectivul 16 pentru Dezvoltare Sustenabilă recunoscând legăturile indivizibile între societăţile paşnice şi instituţiile eficiente, responsabile şi incluzive.
