Serviciul de presă al Președinției ne-a informat, astăzi, despre o felicitare a Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, adresată militarilor cu prilejul celei de-a 30-a aniversări a Armatei Naționale. Însă, atenția a fost atrasă cu totul de altceva – încercarea de a feminiza funcția, ceea ce a dus la concluzia că echipa de comunicare a Maiei Sandu are o problemă.
Mai exact, responsabilul/responsabilii de publicarea informației pe site-ul oficial al Președinției au comis mai multe erori, folosind în același text o multitudine de noțiuni, atât în forma masculină cât și feminină, așa ca – Președinte, Comandant sau Șefă, nereușind probabil să se decidă între ei, care totuși e termenul potrivit pentru Maia Sandu.
În același timp, nu suntem împotriva feminizării limbii române – a subiectului ce a provocat multă dezbatere academică în jurul acestuia, dar în cazul în care echipa de comunicare folosește și genul masculin, și genul feminin, asta ne duce cu gândul că Președintele Maia Sandu este ambigen, ori româna a fost năpăstuită ideologic și că majoritatea limbilor de pe planetă nu cunoaște genurile gramaticale.
La fel, să-mi fie iertat vocabularul, dar cum mama dracului poți folosi cuvântul „doamna” în fraza – „Președintele Republicii Moldova, doamna Maia Sandu…”, încă și repetat, de câteva ori în comunicatele oficiale?!
Se creează impresia că citesc o publicitate a clarvăzătoarelor de pe foițele ce sunt distribuite în subteranele din Capitală – „Doamna Ecaterina – ghicesc în palmă”, „Îmi spune doamna Manuela și văd viitorul, cât de sumbru n-ar fi!” etc.
Totuși, dacă e să ne aprofundăm în acest subiect, atunci da, există limbi și culturi, o majoritate de fapt, care nu își pun problema feminizării numelor și funcțiilor pentru că pur și simplu nu există în vocabularul lor noțiunile de masculin și feminin.
În Europa de exemplu, există limbile non-indo-europene care sunt maghiara, finlandeza, estona, lapona și basca. Cu toate fără masculin și feminin. In Asia: chineza, japoneza, turca, vietnameza, coreeana, tibetana, indoneziana sau mai aproape de noi, în Caucaz, georgiana etc. nu își pun câtuși de puțin problema masculinului și femininului în limbă. Noțiunea însăși le e străină, ideea de gen gramatical e bizară.
Limbile care nu au genuri gramaticale, precum turca sau chineza, ba chiar și limbile care le-au pierdut, cum e de pildă persana, nu fac nici măcar distincție, în seria pronumelor personale, între el și ea. Au un singur pronume pentru femeie, bărbat sau obiecte.
Totodată, lingviștii moldoveni afirmau prin 2019 că forma iniţială de adresare deja indică sexul persoanei la care ne adresăm şi nu e necesar să fie dublat prin racordarea la feminin a funcţiei.
P.S. Hai să ne prefacem că nu am observat cum echipa de comunicare a Președintelui a emis litera „N” în secvența de la începutul comunicatului – „Comandat Suprem al Forțelor Armate”. Despre greșelile gramaticale comise de echipă Maiei Sandu de la Președinție și nu doar, Sinteza.ORG va relatat mai anterior:
